Nimeni nu se aștepta la asta. Calculele de la Finanțe arată un deficit pe anul trecut mai mic cu 15 miliarde de lei decât estimările. O gură de oxigen. Dar prețul acestei surprize este plătit, în liniște, de români și de companii. Anunță Profit.
Guvernul a strâns cureaua luni la rând, cu taxe mai mari și beneficii tăiate, iar acum rezultatele se văd în cifre. Ținta din toamnă era de 8,4% din PIB. Acum? Doar 7,65%, conform informațiilor Profit.ro. Un scor excelent, pe care piețele financiare, pregătite de ce e mai rău, îl vor primi cu brațele deschise.
Austeritate pe pâine: Cum s-a ajuns aici?
Nu e o întâmplare. Rezultatul e fructul unei a doua jumătăți de an de foc. Atunci, Guvernul Bolojan, proaspăt instalat, a venit cu măsuri fiscale dure: taxe mărite, facilități anulate, cheltuieli publice tăiate la sânge. Deși nepopulare, măsurile erau cerute de Comisia Europeană și de agențiile de rating, care vedeau finanțele publice pe marginea prăpastiei. Planul pare să fi funcționat. Cel puțin pe hârtie. Costurile reale se văd însă în buzunarele oamenilor și în bilanțurile firmelor, lovite peste noapte de o povară fiscală uriașă.
Adevărul ascuns în cifre: De ce deficitul european arată altceva
Povestea are însă două fețe. Deficitul cash, calculat la noi, arată una. Deficitul ESA, standardul european, arată cu totul altceva, o imagine mai completă. Aici se complică lucrurile. Sursele vorbesc despre un deficit ESA mai mare, poate chiar de 8% din PIB sau peste. De ce? O explicație ține de cum se înregistrează dobânzile. Alta, mult mai îngrijorătoare, ar fi că statul a amânat plata unor facturi. Cheltuielile nu au dispărut, doar au fost împinse în viitor. Adevărul final îl vom afla după 25 ianuarie. Atunci vom ști: s-au colectat mai bine banii sau statul doar a tras de timp cu plățile?
Un an de foc, un viitor incert
Planul pentru 2025 era ambițios: deficit de 7% din PIB. Realitatea? Brutală. Finanțele s-au degradat rapid, iar noul guvern a fost forțat să intervină dur. Acum, cu un deficit sub așteptări, presiunea se mai domolește. O veste bună, care ajută statul să se împrumute mai ieftin, o veșnică problemă a noastră. Șeful Trezoreriei, Ștefan Nanu, a și confirmat pentru Profit.ro că se dorește o scădere a dobânzilor și în 2026, estimând un plan de finanțare de 267-275 miliarde de lei, cu mai puține împrumuturi în euro.
Ce urmează în 2026? Bugetul se lasă așteptat
Și acum? Toată lumea se uită spre viitor. Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a aruncat o țintă de deficit pentru 2026: între 6% și 6,5%. Cifra finală o vom vedea în proiectul de buget. Peste o lună. Datele se definitivează abia la jumătatea lui februarie. Până atunci, avem o veste bună. Dar una plătită scump. Ironia sorții… România, cu cel mai mare deficit ESA din UE anul trecut (9,3%), e prognozată să rămână campioană la acest capitol și anul acesta.
