Organizația de mediu Greenpeace se luptă pentru supraviețuire după ce un judecător din Dakota de Nord a decis că trebuie să plătească despăgubiri uriașe unei companii energetice. Suma se ridică la 345 de milioane de dolari, echivalentul a 292 de milioane de euro.
Decizia vine în urma unui proces legat de protestele de acum aproape un deceniu împotriva construcției conductei de petrol Dakota Access. Potrivit Euronews, un juriu acordase inițial companiei Energy Transfer daune de peste 660 de milioane de dolari (559 milioane de euro), însă judecătorul James Gion a redus suma aproape la jumătate. Atât Greenpeace, cât și compania, care s-a opus înjumătățirii despăgubirilor, urmează să facă apel la Curtea Supremă din Dakota de Nord.
Reacția Greenpeace: „Vom solicita un nou proces”
Organizația de mediu a anunțat că va contesta decizia. Kristin Casper, consilierul juridic general al Greenpeace International, a declarat pe 26 februarie că entitățile Greenpeace au argumente solide pentru a respinge toate acuzațiile.
„Vom solicita un nou proces și, dacă nu reușim, vom ataca hotărârea la Curtea Supremă din Dakota de Nord, unde Greenpeace International și entitățile Greenpeace din SUA au argumente solide pentru respingerea tuturor pretențiilor legale împotriva noastră”, a transmis Kristin Casper.
Greenpeace International, Greenpeace USA și brațul de finanțare Greenpeace Fund Inc. au afirmat că nu vor înceta niciodată să lucreze pentru a proteja planeta. Organizația, prezentă în peste 55 de țări, se descrie ca „o rețea globală de organizații de campanie independente care folosesc protestul pașnic și confruntarea creativă pentru a expune problemele globale de mediu”.
De la ce a pornit conflictul din Dakota de Nord
Procesul are la bază protestele ample din 2016 și 2017 împotriva conductei Dakota Access, un proiect de miliarde de dolari care transportă petrol prin patru state din centrul-vestul SUA. Opoziția a fost declanșată de plângerile tribului Sioux Standing Rock, a cărui rezervație se află în aval de traversarea conductei peste râul Missouri.
Tribul a susținut constant că proiectul îi amenință sursa de apă. Protestul lor a atras mii de susținători, care au campat în zonă timp de luni de zile în încercarea de a bloca construcția. Demonstrațiile, uneori haotice, au dus la sute de arestări.
Acuzații grave: „Maeștri ai manipulării”
În timpul procesului, avocatul companiei Energy Transfer, Trey Cox, a acuzat Greenpeace că a exploatat o problemă locală, mică și dezorganizată, pentru a-și promova propria agendă. El a numit grupul „maeștri ai manipulării” și „înșelători până în măduva oaselor”.
Conform avocatului, Greenpeace ar fi plătit protestatari profesioniști, ar fi organizat traininguri pentru aceștia, ar fi distribuit informații despre traseul conductei și chiar ar fi trimis dispozitive de blocare pentru ca demonstranții să se poată lega de echipamente. Organizațiile Greenpeace au negat acuzațiile, susținând că nu există dovezi și că au avut o implicare redusă sau inexistentă în proteste. Acestea au catalogat litigiul drept „lawfare”, o tactică juridică menită să reducă la tăcere activiștii și criticii.
Juriul a găsit însă Greenpeace USA răspunzătoare pentru toate capetele de acuzare, inclusiv defăimare, conspirație, violare de proprietate, tulburarea liniștii publice și ingerință delictuală. Celelalte două entități Greenpeace au fost găsite responsabile pentru o parte dintre acuzații.
O istorie a protestelor creative
Fondată în 1971 în Canada de activiști care doreau să oprească testele de arme nucleare în Alaska, Greenpeace are un lung istoric de acțiuni directe. Numele grupului a apărut, conform site-ului organizației, după ce ecologistul canadian Bill Darnell a spus „Să facem o Pace Verde” („Let’s make it a Green Peace”).
De-a lungul anilor, activiștii săi s-au cățărat pe poduri pentru a atârna bannere și au confruntat baleniere pe mare. În 1981, membrii au escaladat coșul de fum al unei uzine chimice pentru a protesta împotriva poluării toxice, iar în 1995 au ocupat o platformă petrolieră în Marea Nordului. Mai recent, în 2017, au desfășurat un banner pe care scria „Rezistați” de pe o macara de lângă Casa Albă, iar în 2023 au acoperit cu pânză neagră reședința de la țară a premierului britanic de atunci, Rishi Sunak, pentru a protesta împotriva noilor foraje de petrol și gaze.
