Robert Negoiță a contestat durata anchetei DNA din dosarul Matei Basarab. Instanța poate fixa termen pentru soluție

Negoiță nu contestă acum acuzația și nu cere achitarea. El reclamă durata urmăririi penale, procedură prin care un judecător poate stabili un termen pentru ca procurorii să decidă soluția: trimiterea în judecată, clasarea sau o altă măsură prevăzută de lege.

„Nu vreau ca dosarul să fie clasat prin prescripție, pentru că atunci o să rămână ideea că am fost vinovat și am scăpat prin prescripție”, a declarat Robert Negoiță, primarul Sectorului 3, pentru Ziare.com.

Ce verifică DNA în dosarul blocului

Cazul este înregistrat la DNA cu numărul 349/P/2021. Procurorii verifică modul în care ar fi fost emise și aprobate documente necesare pentru ridicarea, legalizarea ulterioară și înscrierea în cadastru a imobilului.

DNA a anunțat în februarie 2023 că a început urmărirea penală față de Negoiță pentru abuz în serviciu. Forma cercetată se referă la situația în care un funcționar public ar fi obținut pentru sine sau pentru altcineva un folos necuvenit. Procurorii nu au precizat public ce documente îi atribuie primarului, valoarea unui eventual prejudiciu sau cine ar fi beneficiat de folosul presupus.

Primarul a spus că este vizat în opt dosare DNA și că acestea se află la același procuror. El a reclamat și modul în care au fost făcute perchezițiile, afirmând că ancheta stagnează după aproximativ trei ani și că procurorii nu mai au probe. DNA a transmis că dosarul își urmează cursul, fără să ofere alte detalii.

Istoria imobilului de pe Matei Basarab

Cercetarea privește un singur imobil, nu un program general de reabilitare termică al Sectorului 3. Documentele de urbanism și cadastru indică faptul că Dumitra Lungu, proprietara terenului, ar fi primit pe 21 decembrie 2015 o autorizație pentru un bloc cu spații comerciale la parter.

Autorizația a fost anulată de Tribunalul București în mai 2017, după ce fusese contestată. Clădirea ar fi fost totuși construită, iar ulterior au început procedurile pentru legalizarea lucrărilor.

Documentația ulterioară includea modificări interioare și exterioare, reamenajarea parterului și a mezaninului, trei niveluri suplimentare și un etaj tehnic retras. Erau prevăzute și locuri de parcare, organizarea incintei și spații verzi.

În 2019, proprietara ar fi cerut un certificat de urbanism pentru intrarea în legalitate. Primăria Sectorului 3 a emis la 27 iulie 2021 o autorizație de construire, iar în noiembrie 2021 un nou certificat de urbanism, care menționa aceeași procedură. Suspiciunea anchetatorilor este că actele ar fi fost folosite pentru autorizarea unor lucrări deja executate și pentru intabularea construcției.

Tot în 2021, imobilul ar fi fost împărțit cadastral în 153 de loturi. Ulterior ar fi început vânzarea apartamentelor. Documentația publică nu explica limpede cum au fost aduse în legalitate primele șapte niveluri ale clădirii.

Înalta Curte trebuie să stabilească instanța competentă

Contestația privind durata anchetei a fost analizată de Tribunalul București la 11 august 2026. Instanța a apreciat din oficiu că nu are competența să soluționeze cererea și a indicat Curtea de Apel București, printr-un judecător de drepturi și libertăți.

Pentru că instanțele și-au declinat reciproc competența, a apărut un conflict negativ de competență. Tribunalul a trimis cauza la Înalta Curte de Casație și Justiție, care trebuie să decidă ce instanță va analiza cererea lui Negoiță. Hotărârea prin care Înalta Curte a fost sesizată nu poate fi atacată.

Abia după stabilirea instanței competente va fi examinată cererea pe fond. Atunci se va decide dacă procurorii primesc un termen pentru finalizarea anchetei. Procedura nu stabilește vinovăția sau nevinovăția primarului și nu înlocuiește judecata într-un eventual proces penal.

Alte anchete care îl vizează pe Robert Negoiță

În dosarul referitor la contractul de salubrizare cu Rosal, Negoiță a fost trimis în judecată pentru abuz în serviciu, instigare la abuz în serviciu și complicitate la fals intelectual. DNA a estimat acolo un prejudiciu și un folos necuvenit de aproximativ 578 de milioane de lei.

În 2026, DNA a deschis o anchetă privind construirea unor drumuri publice pe terenuri private, inclusiv pe un teren asociat fratelui primarului. Negoiță a fost pus inițial sub control judiciar și a plătit o cauțiune de 800.000 de lei.

Un alt dosar, în care primarul fusese urmărit penal pentru evaziune fiscală, cu un prejudiciu estimat la 77,1 milioane de lei, a fost clasat ca urmare a prescripției.