În dosarul Pantelimon, dr. Maria Miron va fi cercetată pentru patru infracțiuni de omor

Spitalul Pantelimon

Dr. Maria Miron, unul dintre medicii cercetați în dosarul deceselor de la Spitalul Pantelimon din primăvara anului 2024, va fi cercetată pentru patru infracțiuni de omor și pentru instigare la fals intelectual. Medicii implicați în acest caz urmează să fie chemați la Parchetul de pe lângă Tribunalul București pentru a li se aduce la cunoștință schimbarea calității procesuale, într-un dosar care a șocat opinia publică.

Rolul esențial al expertizelor INML

Ancheta vizează moartea mai multor pacienți în aprilie 2024, internați la Terapie Intensivă, iar acuzațiile se concentrează pe modul în care ar fi fost administrată noradrenalina, un medicament necesar pentru pacienții în stare critică. Avocatul Adrian Cuculis, care o reprezintă pe Andreea Sîsu în acest dosar, a explicat că expertizele medico-legale au jucat un rol decisiv în evoluția anchetei. „S-au făcut expertize, s-au tot făcut expertize, de fapt, la INML, lucru care a dus la această chestiune”, a spus avocatul.

Dar ce anume au analizat aceste expertize? V-ați întrebat vreodată cum se poate proba o astfel de acuzație?

Primăria Sectorului 4 cere bani de la guvern pentru a plăti despăgubirile în dosarul Colectiv
RecomandariPrimăria Sectorului 4 cere bani de la guvern pentru a plăti despăgubirile în dosarul Colectiv

Potrivit lui Cuculis, analizele s-au axat pe utilizarea noradrenalinei. „S-au făcut expertize vis-a-vis de aplicarea noradrenalinei. Astea au fost esențiale. Peste tot se vorbește: cum a fost cu noradrenalina asta, cum s-a aplicat, cum s-a făcut, de ce s-a scăzut rata de nu știu unde până nu știu unde”, a declarat avocatul, subliniind că s-a analizat inclusiv dacă scăderea dozei putea agrava starea pacienților.

Legătura directă cu decesele, greu de probat

Numai că lucrurile nu sunt atât de simple pe cât par la prima vedere. Adrian Cuculis susține că dosarul rămâne unul extrem de complicat, tocmai pentru că trebuie demonstrată o legătură de cauzalitate directă între administrarea medicamentului și moartea pacienților. „E adevărat că INML-ul vine și spune în felul următor: e posibil ca prin scăderea acestei rate de noradrenalină, respectiv medicamentul vasopresor, să ducă la o înrăutățire a stării de sănătate, în ipoteza în care nu era substituit cu o altă formă de vasopresor, dar nu se face legătura directă de cauzalitate între scăderea ratei de noradrenalină și deces”, a precizat avocatul.

Din acest motiv, o eventuală trimitere în judecată ar putea fi puternic contestată.

Leonardo Badea, Prim-viceguvernator BNR: Rolul cadrului de rezoluția bancară pentru drumul României către zona euro
RecomandariLeonardo Badea, Prim-viceguvernator BNR: Rolul cadrului de rezoluția bancară pentru drumul României către zona euro

„Din punctul meu de vedere, și trimiterea în judecată a unui asemenea dosar, dacă va avea loc, este absolut discutabilă. Absolut discutabilă”, a declarat Adrian Cuculis.

Situație diferită pentru Andreea Sîsu

În schimb, pentru clienta sa, Andreea Sîsu, situația s-a schimbat radical. Inițial vizată pentru instigare la tentativă de omor calificat, încadrarea juridică a fost modificată în „încercarea de a determina săvârșirea unei infracțiuni”, o faptă pedepsită cu închisoare de la unu la cinci ani sau cu amendă penală. „Lucrurile au căpătat o întorsătură totală pentru doamna Sîsu, clienta mea. Din punctul meu de vedere, ea nu a încercat să determine absolut nimic. Dar, oricum, cert este că am scăpat în momentul de față de această încadrare”, a spus Adrian Cuculis.

Avocatul a anunțat și următorul pas. „O să fie o cerere de achitare a clientei mele cu privire la fapta respectivă. Eu am ridicat problema asta cu procurorul și, cel puțin în ceea ce mă privește, a fost schimbată încadrarea”, a mai spus el.

Shakira castiga procesul de frauda fiscala in Spania. Statul ii returneaza 55 de milioane de euro
RecomandariShakira castiga procesul de frauda fiscala in Spania. Statul ii returneaza 55 de milioane de euro

Miron și Păiuș, considerate protagonistele dosarului

Adrian Cuculis a ținut să precizeze că nu le reprezintă pe doctorițele Maria Miron și Mirela Păiuș, pe care le consideră „protagonistele principale” ale dosarului. În cazul lor, miza este mult mai mare. „Pentru doamna Păiuș Mirela și pentru doamna Maria Miron, ne aducem aminte foarte clar că vorbim despre protagonistele principale din acest dosar. Eu nu le reprezint, motiv pentru care nu vă pot spune decât că sunt încă vreo patru fapte pe zona de omor calificat și instigare la fals intelectual, respectiv modificări pe obiectul material în foaia de observație a unora dintre pacienți”, a afirmat Cuculis.

Cum a izbucnit scandalul de la Pantelimon

Cazul a explodat în aprilie 2024, după ce o asistentă medicală a reclamat că, în intervalul 4-7 aprilie, mai mulți pacienți de la ATI ar fi murit din cauza administrării incorecte a noradrenalinei. S-a vorbit inițial de 20 de pacienți, dar spitalul a confirmat ulterior 17 decese în perioada respectivă. Atât Corpul de Control al ministrului Sănătății, cât și comisia internă a spitalului au concluzionat atunci că pacienții fuseseră tratați corect.

Și totuși, ancheta penală a avansat. Pe 8 august 2024, doctorițele Mirela Păiuș și Maria Miron (poreclită „Doamna cu coasa” în relatările despre caz) au fost arestate preventiv pentru 30 de zile, fiind ulterior eliberate pe 21 august 2024, printr-o decizie a Curții de Apel București.

Întrebat cât de dificil este de demonstrat intenția unui medic de a provoca moartea unui pacient, avocatul a fost tranșant: „Asta se poate determina pe cercetări informatice, declarații, foi de observație, expertize în sensul acesta. Altfel, bineînțeles că nu se poate dovedi așa ceva”. Cuculis și-a exprimat și o părere personală despre ce s-a întâmplat, de fapt, în acest dosar. „Rămân cumva la părerea că în dosarul acesta nu asta s-a dovedit, adică s-a dovedit altceva”, a încheiat el.