Statul s-a împrumutat la 7,42% pe an, iar randamentul obligațiunilor pe 10 ani a urcat la 7,41%

Ministerul Finanțelor a împrumutat 290 de milioane de lei prin obligațiuni scadente în aprilie 2035, potrivit Profit.ro. Investitorii au depus oferte de aproape 729 de milioane de lei, depășind prospectul de 500 de milioane de lei.

Cererea ridicată nu a oprit scumpirea creditului. Randamentul mediu acceptat la licitație este de 7,42% pe an, față de 6,82% luna trecută.

Randamentele au urcat pe toate scadențele

Scumpirea s-a extins pe piața secundară, unde se tranzacționează titluri deja emise. Randamentele au crescut pentru toate scadențele, de la împrumuturile scurte până la cele pe termen lung.

Față de miercuri, randamentul titlurilor românești la 10 ani a urcat cu 13 puncte de bază, la 7,41% pe an, cel mai ridicat nivel de după septembrie 2025.

Nivelul actual depășește vârfurile din mai, marcate de demiterea guvernului Bolojan și de începutul războiului din Golful Persic, care a destabilizat piețele energiei.

Mișcarea a fost vizibilă la scadențele medii și scurte, unde randamentele au crescut cu 26-29 de puncte de bază într-o singură zi. Față de săptămâna trecută, avansul este de 30-40 de puncte de bază pe toate scadențele.

În ultima săptămână, randamentul obligațiunilor la 10 ani a crescut cu 16 puncte de bază, cea mai mare majorare regională. Randamentele Cehiei și Poloniei au scăzut cu 5, respectiv 3 puncte de bază, în timp ce în Ungaria și Slovacia au urcat cu 3, respectiv 9 puncte de bază.

România se finanțează mai scump decât vecinii

La maturitatea de 10 ani, România plătește 7,41% pe an. Polonia are un cost de circa 6,3% pe an, Ungaria de 5,8% pe an, iar Cehia de 5,3% pe an.

Frantisek Taborsky, strateg la ING Bank, arată că piețele își schimbă direcția zilnic. Sentimentul investitorilor s-a modificat în ultima ședință, iar așteptările privind dobânzile au fost reevaluate restrictiv, ceea ce a readus randamentele la maximele anterioare.

Dobânzile cerute pentru datoria publică au crescut și în economiile avansate, pe fondul deteriorării situației fiscale și al inflației. Îngrijorările privind cursurile ratelor de schimb și situația fiscală rămân în centrul atenției în regiunea Europei Centrale și de Est, arată analiștii Erste Bank.

Presiunea pe leu poate crește inflația importată

În ultima săptămână, euro s-a apreciat cu 0,2% față de leu. Creșterea a fost de 0,4% față de coroana cehească, de 0,5% față de zlotul polonez și de 0,1% față de forintul maghiar. Doar în ziua precedentă, moneda europeană a urcat cu circa 0,9% raportat la cea a Ungariei.

ING Bank anticipează un mediu nefavorabil pentru monedele din Europa Centrală și de Est, din cauza energiei scumpe și a dolarului puternic. Frantisek Taborsky estimează noi deprecieri în regiune, zlotul polonez fiind considerat cel mai vulnerabil din cauza politicii băncii centrale.

„Dacă această tendință se menține, ea ar putea alimenta presiunile inflaționiste importate, în special având în vedere expunerea regiunii la prețurile materiilor prime exprimate în dolari”, explică analiștii Alex Maalekji Akkawi și Juraj Kotian de la Erste.