Diana Buzoianu cere declararea stării de alertă și filtre la cele patru intrări în Sintești

Solicitarea adresată Prefecturii Ilfov și Prefecturii București a fost anunțată într-o conferință de presă, transmite Agerpres.

„Am trimis, astăzi, o solicitare expresă către Prefectura Ilfov și către Prefectura București să fie instituită o stare de alertă. Practic, Prefecturii Ilfov îi cerem să activeze mecanismele competente pentru zona în care se produc arderile ilegale și să putem să instituim filtre, să putem să instituim 24 de ore din 24 monitorizare, să putem să avem măsuri de intervenție mult mai rapide. Prefecturii București îi cerem să se coordoneze ca răspuns alături de celelalte autorități (…) Sintești are patru zone de acces. Nu vorbim de o zonă în care să spui că sunt o sută de drumuri și nu știi cum ai putea să oprești venirea unor camioane umplute cu deșeuri, care apoi ajung pe câmp să fie arse. Cerem un control asupra transportatorilor și asupra traseului deșeurilor, asta împreună cu Poliția, cu ISCTR (Inspectoratul de Stat pentru Controlul în Transportul Rutier, n.r.), cu Garda de Mediu. Vom cere în ședința care sperăm că va fi convocată de către cele două prefecturi, inclusiv monitorizare permanentă 24 din 24 pe cele patru puncte de acces în zona Sintești. Vom cere implicarea efectivă a primarilor și a Poliției Locale”, a declarat Diana Buzoianu, ministra Mediului, Apelor și Pădurilor.

Buzoianu a afirmat că acțiunile punctuale nu au oprit fenomenul, deși în 2026 au fost organizate peste 50 de controale, au fost aplicate sancțiuni și au fost formulate sesizări penale. În evaluarea sa, toate autoritățile trebuie să aloce resurse, inclusiv aproximativ 20 de persoane pentru supravegherea permanentă și filtrele de la punctele de acces.

Ministra a descris arderile ilegale drept o problemă națională care persistă de ani și a susținut că instituțiile competente nu au acționat împreună astfel încât rețelele implicate să fie oprite.

ANAF și AFM ar urma să verifice traseul banilor și al documentelor

Diana Buzoianu a anunțat că va solicita Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF) și Administrației Fondului pentru Mediu (AFM) să urmărească documentele și banii care circulă în această activitate. Ea a estimat că rețelele implicate câștigă zeci de milioane de lei anual și a precizat că acești bani nu ajung la comunitatea din Sintești.

Ministerul Mediului are în dezbatere publică un proiect de Hotărâre de Guvern care ar introduce două limite anuale pentru cantitățile predate colectorilor de către persoanele fizice:

• cel mult 500 de kilograme de metal pe an;
• cel mult 500 de kilograme de echipamente electronice pe an.

Potrivit ministrei, o asemenea limitare nu există în prezent, iar unele persoane ajung să predea colectorilor sute de tone într-un an. Buzoianu a dat exemple de 500 și 1.000 de tone și a susținut că asemenea cantități indică existența unui sistem infracțional organizat.

Ministra a invocat și studii realizate de experți și academicieni, despre care a spus că indică, în cazul arderilor de deșeuri, emisii de particule PM10 de până la cinci și 40 de ori mai mari decât cele produse prin arderea lemnului uscat.

Controalele și sancțiunile au crescut, dar arderile continuă

Datele Gărzii Naționale de Mediu pentru 2025 arată amploarea controalelor desfășurate în zona arderilor ilegale:

• 643 de controale;
• sancțiuni de aproape 10 milioane de lei;
• peste 1.500 de tone de deșeuri confiscate;
• 339 de sesizări penale.

Comparativ cu 2021, activitatea de control a Gărzii Naționale de Mediu a crescut în 2025 cu până la 29,81%, valoarea sancțiunilor s-a majorat cu 31,57%, iar măsurile de sistare a activității au avansat cu 17,11%.

Cantitatea de deșeuri confiscată anual a urcat, în aceeași comparație, de la câteva zeci de tone la peste 1.500 de tone.

Buzoianu a spus că, în ultimele luni, la Sintești au crescut numărul controalelor, confiscările, sancțiunile și sesizările penale față de anii anteriori. Arderile au continuat însă, iar autoritățile au primit uneori zilnic, timp de una-două săptămâni, imagini trimise de locuitorii din zonă.

Ședința comună solicitată prefecturilor ar urma să stabilească măsurile necesare pentru declararea stării de alertă și coordonarea instituțiilor implicate.