În România și regiune, energia poate consuma 15-20% din veniturile gospodăriilor cu bani puțini

Estimările AEI includ în aceste cheltuieli electricitatea, gazele, energia termică și combustibilii. Pentru gospodăriile cu venituri reduse din estul și sud-estul Europei, povara poate ajunge la 15-20% din venituri.

Pragul de 10% arată și cheltuielile la care renunță familiile

Indicatorul urmărit oficial la nivelul Uniunii Europene se referă la incapacitatea unei gospodării de a-și menține locuința încălzită adecvat. Pragul de 10% acoperă însă și familiile care reușesc să plătească energia, dar reduc alte cheltuieli pentru a face față facturilor.

Expertul în energie Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă, susține că aceste gospodării sacrifică bani destinați hranei, sănătății și educației. Presiunea poate afecta și vacanțele, economiile sau siguranța financiară, ceea ce extinde problema spre gospodăriile cu venituri mici și spre clasa medie inferioară.

La nivelul Uniunii Europene, aproximativ 17-22% dintre gospodării ar depăși pragul de 10% din venituri alocat energiei, conform estimărilor AEI. Diferențele dintre regiuni sunt mari.

Sudul și estul Europei au proporții de câteva ori mai mari

În Spania și Portugalia, aproximativ 20-25% dintre gospodării pot trece de pragul de 10%. Analiza leagă situația din sudul Europei de nivelul veniturilor, calitatea locuințelor și variațiile prețurilor la electricitate. Clădirile din regiune sunt, de asemenea, nepregătite pentru extremele climatice.

În nordul și vestul Europei, inclusiv în Finlanda, Danemarca și Luxemburg, proporția estimată scade la 5-10%. Diferența este pusă pe seama veniturilor mai ridicate, a clădirilor eficiente energetic și a sistemelor sociale, nu a unor prețuri mici la energie.

În vestul Europei, costul ridicat al vieții reduce veniturile care mai rămân după plata cheltuielilor curente. În Europa Centrală și de Est, milioane de locuințe construite înainte de 1990 pierd masiv căldură.

Veniturile și starea locuinței cântăresc alături de prețul energiei

Asociația Energia Inteligentă identifică patru factori care se combină în bugetul gospodăriilor:

• veniturile insuficiente;
• locuințele vechi și ineficiente;
• dependența de combustibili cu prețuri volatile;
• inegalitatea dintre regiuni.

Presiunea prețurilor nu s-a limitat la gospodării.

Criza energetică din 2022-2023 a mărit abrupt proporția gospodăriilor care alocau energiei peste 10% din buget în mai multe state europene. Schemele de plafonare și ajutoarele publice au ținut nivelurile sub cele care s-ar fi înregistrat fără sprijin.

„subvențiile nu sunt o soluție structurală. Ele cumpără timp”, a explicat Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă.

Riscul de sărăcie ar putea ajunge la 23-25%

Analiza estimează că rata riscului de sărăcie sau excluziune socială ar putea urca spre 23-25% în următorii ani. Estimarea este legată de inflația care rămâne peste creșterea salariilor reale, de volatilitatea energiei și de stagnarea productivității europene.

AEI asociază creșterea sărăciei energetice și presiunea costului vieții cu o Uniune Europeană mai fragmentată politic, mai polarizată ideologic și mai vulnerabilă la populism. În statele din Est și Sud, unde povara energetică este mai mare, analiza indică riscul unei creșteri mai rapide a tensiunilor și al slăbirii consensului asupra sancțiunilor, extinderii și apărării comune.