Incendierile și jafurile din timpul protestelor din Franța au produs pagube de sute de milioane de euro

Aproximativ 1.500 de magazine din marile orașe au fost jefuite, conform bilanțului Federației franceze a Comercianților și Distribuitorilor, relatat de Maszol.

Ministrul de interne Laurent Nunez a anunțat pe X peste 1.800 de persoane reținute și peste 500 de polițiști, jandarmi și pompieri răniți în confruntări. La Paris, 855 de persoane au fost duse la poliție, un număr fără precedent.

Marșul din Paris s-a încheiat fără incidente

Mobilizarea a pornit de la protestele elevilor de liceu împotriva subfinanțării învățământului public, începute cu o lună înainte. Cu sprijinul sindicatelor, organizatorii au urmărit să îi aducă alături de alte categorii nemulțumite, între care foști participanți la mișcarea vestelor galbene, fermieri și activiști pentru climă. La marșuri au participat și studenți și antifasciști.

Grupuri de tineri mascați, îmbrăcați în negru, au pătruns în clădiri publice și au provocat incendii. Alte grupuri au jefuit magazine și au construit baricade din biciclete de închiriat și garduri de delimitare, cărora le-au dat foc.

Primarii reclamă lipsa mijloacelor de intervenție

Printre clădirile publice atacate s-au aflat sedii administrative și un birou de turism:

• La Marseille, Lille, Angers și Bordeaux, primării sau prefecturi au fost devastate ori incendiate.
• La Lyon, focul a cuprins biroul de turism din piața principală.
• La Limoges, flăcările au distrus o mare parte din primăria construită în secolul al XIX-lea.

Emmanuel Grégoire, primarul socialist al Parisului, a descris distrugerile din centrul capitalei: „străzi întregi au fost devastate sistematic”. Adjuncta sa, Lamia El Aaraje, a afirmat că forțele de ordine nu au avut mijloacele potrivite pentru a opri jafurile, care au continuat până la miezul nopții.

Guillaume Guérin, primarul de dreapta al orașului Limoges, a susținut că poliția nu dispunea de resurse suficiente și s-a retras în fața celor care provocau distrugeri.

Benoît Payan, primarul de stânga al orașului Marseille, a acuzat guvernul încă de sâmbătă dimineața pentru distrugerile despre care a spus că începuseră înaintea manifestațiilor. „Vreau să știu ce s-a întâmplat. Vreau să știu de ce au putut oamenii să distrugă fără să fie pedepsiți”, a declarat el.

Yaël Braun-Pivet, președinta parlamentului și membră a partidului prezidențial, a anunțat că va propune o comisie parlamentară care să ancheteze violențele și strategia de menținere a ordinii.

Guvernul îl acuză pe Mélenchon de escaladarea violențelor

Executivul a atribuit escaladarea violențelor unui partid parlamentar de stânga radicală și liderului său, Jean-Luc Mélenchon, participant la marșul din Paris.

„E o minune că bilanțul nu este mai grav”, a declarat prim-ministrul Franței, Sébastien Lecornu, sâmbătă noaptea, pe o stradă din Paris, unde și-a exprimat sprijinul pentru polițiști.

Premierul i-a cerut lui Mélenchon: „să aleagă o tabără, între republică și, prin urmare, poliție, respectiv cei care provoacă dezordini”.

Marine Le Pen, candidata la președinție a principalului partid de opoziție, a formulat aceeași acuzație într-un mesaj pe X: „Revendicările sociale legitime au fost din nou luate ostatice de reprezentanții extremei stângi și ai lui Jean-Luc Mélenchon, care, legitimând violența prin discursurile lor, tratând ordinea ca pe o opresiune și dezordinea ca pe un drept, vor să împingă țara în haos”. Ea conduce în sondajele pentru alegerile prezidențiale programate peste șase luni.

Președintele Franței, Emmanuel Macron, a transmis sâmbătă seara pe X că „cei care au atacat prefecturile și magazinele și chiar au jefuit primăriile noastre vor fi urmăriți penal și pedepsiți”.

„Ne vom uni cu toții împotriva celor care răspândesc haosul și care urmăresc doar să ne distrugă instituțiile”, a adăugat Macron.

Sindicatul CGT, cel mai mare din Franța, a cerut sâmbătă seara continuarea manifestațiilor pașnice și a anunțat o zi de grevă națională pentru 5 noiembrie.

Președinția a anunțat duminică, 18 octombrie, că șeful statului va susține un discurs televizat în aceeași seară.