Incursiunile dronelor rusești în România și Republica Moldova au devenit aproape zilnice

Marți, drona ar fi decolat din Crimeea, ar fi traversat spațiul aerian al Ucrainei, al României și al Republicii Moldova, apoi s-ar fi prăbușit pe un câmp de floarea-soarelui din apropierea orașului moldovean Râșcani. Aparatul poate zbura cu o viteză de până la 500 de kilometri pe oră.

În timpul survolului deasupra României, două avioane de vânătoare F-18 au fost ridicate de la baza aeriană NATO Mihail Kogălniceanu, de lângă Constanța. DW notează că rămâne neclar de ce nu au doborât drona, așa cum s-a întâmplat cu alte ocazii.

Numărul incidentelor a crescut puternic din august

De la începutul lunii august 2026, în România și Republica Moldova au fost raportate aproximativ 36 de incidente cu drone. Cele mai multe au fost încălcări ale spațiului aerian, dar au fost semnalate și prăbușiri, explozii și descoperiri de resturi.

În Republica Moldova, datele oficiale citate de DW arată 17 drone prăbușite numai în luna august 2026, la fel de multe ca în întreg anul 2025.

Și pe teritoriul României au fost găsite resturi. Într-o singură zi, pe litoralul românesc au fost descoperite fragmente de la mai multe drone, iar două dintre acestea aveau explozibil.

Atacul de la Starokozace a adus victime la un kilometru de granița Moldovei

Escaladarea nu s-a limitat la survoluri. În noaptea de 8 septembrie 2026, un atac cu dronă a avariat punctul de trecere a frontierei Starokozace, dintre Ucraina și sud-estul Republicii Moldova, aflat la aproximativ un kilometru de teritoriul moldovean.

În acel atac au fost ucise două persoane, iar alte două au fost rănite. Una dintre persoanele rănite era cetățean moldovean.

Conducerea de la Chișinău spune că războiul a ajuns la granița țării

Conducerea Republicii Moldova a condamnat ferm atacul. Președinta Maia Sandu a declarat miercuri că războiul Rusiei a ajuns la granița Republicii Moldova.

„Este greu de înțeles, având în vedere această realitate, că există încă voci care încearcă să-i convingă pe moldoveni că Rusia nu este agresorul sau că războiul din regiunea noastră nu are nicio legătură cu noi.”

Igor Grosu, președintele Parlamentului Republicii Moldova, a transmis pe Facebook că aceste incidente nu mai pot fi privite ca ceva îndepărtat.

Amenințarea din partea Rusiei, a spus Grosu, nu este o „fantomă” și nici propagandă: „Este o realitate zilnică.”

Anatolie Nosatîi, ministrul Apărării din Republica Moldova, a declarat că pe viitor nu mai poate fi exclusă posibilitatea ca cetățeni moldoveni să fie uciși.

Vladimir Bolea, ministrul Infrastructurii, a avertizat că portul Giurgiulești ar putea deveni o țintă, după ce Ministerul rus de Externe a acuzat România și Republica Moldova că folosesc portul ca punct de tranzit pentru transporturi de arme.

Observatorii bănuiesc că atacurile sunt deliberate

DW scrie că atacurile au escaladat într-atât încât mulți observatori nu le mai consideră neintenționate și bănuiesc că Kremlinul încearcă în mod deliberat să aducă războiul către vecinii Ucrainei.

Republica Moldova este prezentată ca având o apărare aeriană limitată

DW mai arată că apărarea aeriană a Republicii Moldova are capacități limitate. Potrivit informațiilor publice citate în analiză, țara dispune de un număr mic de rachete antiaeriene poloneze Piorun, care pot proteja doar anumite ținte.