Primăria Oradea a cheltuit mii de euro pe contracte cu influenceri pentru promovarea orașului. Aceiași creatori de conținut au susținut ulterior candidatura lui Nicușor Dan în campania electorală, potrivit documentelor analizate de Gândul.
Cât valorează o postare pe rețelele sociale? Pentru Primăria Oradea, sumele ajung la sute sau chiar mii de euro, direct din bugetul public. Și, nu de puține ori, aceeași persoană care ridică în slăvi orașul pe TikTok ajunge rapid să susțină un candidat la președinție. Cum se leagă promovarea turistică de campania electorală? Merită să analizăm detaliile.
Contracte cu influenceri pentru promovarea Oradei
În 2024, Primăria Oradea a alocat peste 15.000 de euro pentru colaborări cu influenceri. Printre cei remunerați se numără Cristian Șimonca (Blogul lu’ Otravă), care a semnat un contract de 3.750 de euro pentru opt luni. Pe Instagram și Facebook, el a publicat despre „cea mai frumoasă casă din Oradea” și alte atracții locale. Dar cât de transparente sunt aceste cheltuieli?
- Cristian Șimonca: 3.750 de euro pentru 8 luni de promovare
- Ane-Mary Josceanu: 2.000 de euro + TVA pentru o lună
- Ana Rubeli („Aici a stat”): 1.000 de euro
- „Aer de vacanță”: 2.000 de euro
Toate contractele au fost gestionate prin APTOR, asociația de promovare turistică a municipalității, condusă de Mihai Jurca, actualul șef al Cancelariei premierului Bolojan. În perioada când Bolojan era primar, APTOR a organizat evenimente promovate intens în presă, contribuind la consolidarea imaginii acestuia. În 2024, același mecanism a fost pus din nou în mișcare, dar cu o tentă nouă.
Promovarea orașului a trecut, astfel, de la simple postări despre clădiri sau festivaluri la consolidarea unei imagini publice favorabile nu doar pentru oraș, ci și pentru anumite personaje politice. Într-o țară unde contractele publice rareori sunt transparente, astfel de colaborări ridică întrebări legitime despre priorități și beneficii reale.
De la imagine turistică la sprijin politic
Un aspect notabil: influencerii plătiți din bani publici pentru promovarea Oradei au devenit ulterior susținători ai lui Nicușor Dan. Ana Rubeli („Aici a stat”), cu peste 60.000 de urmăritori, a postat pe Instagram: „Trebuie să ajung acasă să îl votez pe Nicușor Dan […] singura cale posibilă pentru o Românie onestă”. Într-un alt mesaj, ea a povestit cum bunica sa de 92 de ani s-a mobilizat să se recupereze rapid după o operație, doar ca să poată vota cu Dan.
Susținerea publică a influencerilor
„Aer de vacanță”, cu sute de mii de urmăritori, a publicat o conversație telefonică în care o bunică își justifica alegerea de a vota cu Dan. Cristian Șimonca și Diana Enciu (Fabuloasa și Otravă) au fost și ei activi în susținerea candidatului. Șimonca a distribuit mesaje electorale pe Facebook, iar pe Instagram a postat capturi cu sloganuri pro-Dan.
Oficial, aceste postări nu au legătură cu contractele de promovare turistică. Totuși, cronologia este relevantă: colaborările cu Primăria Oradea au precedat perioada electorală. Este greu de ignorat faptul că expunerea obținută din proiectele publice a oferit acestor influenceri o platformă mai largă pentru a-și face auzite mesajele politice.
Într-o societate în care granița dintre promovarea turistică și cea politică este tot mai subțire, întrebarea firească este dacă astfel de campanii sunt rezultatul unei simple coincidențe sau al unei strategii bine gândite.
Promovarea turistică, instrument de imagine politică?
APTOR, asociația care a gestionat fondurile publice pentru influenceri, are o istorie bogată în construirea imaginii orașului și, implicit, a primarului. În timpul mandatelor lui Bolojan, evenimentele sponsorizate de primărie au fost promovate intens în presă, consolidând reputația acestuia de administrator eficient. În 2024, mecanismul a funcționat similar, dar influencerii au orientat apoi atenția către un alt nume: Nicușor Dan.
Din punct de vedere legal, folosirea resurselor publice pentru promovare turistică nu interzice susținerea ulterioară a unui candidat. Însă, în practică, expunerea obținută prin contracte municipale a permis influencerilor să-și amplifice mesajele politice. Așadar, avem de-a face cu un efect colateral sau cu o strategie calculată?
Într-o Românie în care promovarea și imaginea publică se confundă adesea cu propaganda, astfel de situații devin simptomatice pentru modul în care se face politică. Nu e vorba doar de promovarea unui oraș, ci și de capitalizarea influenței pentru scopuri politice.
Acest tip de tranzacție între imagine, influență și politică ridică semne de întrebare despre transparență, etică și limitele utilizării banilor publici. Cine stabilește unde se termină promovarea turistică și unde începe cea politică?
Ce se poate întâmpla mai departe?
Până acum, Primăria Oradea nu a oferit detalii privind posibile conflicte de interese. APTOR afirmă că toate contractele au respectat procedurile legale. Întrebarea rămâne dacă cineva va monitoriza cu adevărat granița dintre promovarea turistică și cea politică.
Cert este că banii publici au ajuns, indirect, să amplifice mesajele unui candidat. În Oradea, influencerii nu mai vând doar peisaje sau obiective turistice, ci și opțiuni politice. Rămâne de văzut dacă același tip de resurse va fi folosit și în viitoarele campanii sau dacă, în cele din urmă, cineva va trage linia între promovare și propagandă.
