Jurnalistul britanic Robert Peston avertizează că piețele financiare globale se îndreaptă spre un colaps major în următorii ani. Cunoscut pentru faptul că a anticipat criza financiară din 2008 și pandemia de COVID-19, actualul editor politic al ITV News arată cu degetul spre un singur vinovat. Este vorba despre inteligența artificială și sumele uriașe pompate în această tehnologie în ultima perioadă.
Bula AI și teama de falimente
Peston susține că entuziasmul actual de pe piețe este amețitor și seamănă izbitor cu cel de la sfârșitul anilor 1920. Sume colosale merg acum spre construirea de centre de date și centrale electrice necesare exclusiv pentru dezvoltarea inteligenței artificiale.
Dar calculele s-ar putea să fie greșite. Peston nu este convins că această tehnologie va genera profiturile promise investitorilor de pe Wall Street.
„Mă tem că profiturile nu vor fi suficient de mari pentru a justifica toate aceste investiții, astfel încât multe companii vor da faliment, investitorii se vor speria și vom avea un șoc major pe piețele financiare.”
Ce înseamnă asta concret pentru piața muncii din România? Iar răspunsul vine direct din structura economiei noastre. Un șoc financiar global provocat de prăbușirea companiilor de tehnologie lovește imediat hub-urile de IT din Cluj, Timișoara sau București. Acestea sunt puternic dependente de finanțări externe și proiecte de outsourcing, unde primele tăieri de bugete de la companiile-mamă se traduc direct în înghețarea angajărilor și concedieri pe plan local.
O istorie a previziunilor confirmate
Așa cum arată o analiză publicată recent de Adevarul, deși predicțiile sale s-au dovedit mereu exacte, Peston recunoaște că „nici acum nu înțelege de ce oamenii nu îl ascultă” atunci când avertizează public că „lucrurile sunt pe cale să meargă îngrozitor de prost”.
Să fim serioși, puțini analiști au un istoric la fel de precis. Jurnalistul (care a lucrat ani buni și la BBC) își amintește perfect reacțiile ostile pe care le-a primit înainte de precedenta criză economică.
„În mare, ceea ce s-a întâmplat a fost că am publicat o serie de informații importante, am făcut investigații și am obținut exclusivități. Din a doua jumătate a anului 2007 încolo, le ofeream oamenilor informații care le influențau direct viața și pe care nu le primeau din altă parte. Cred că atunci oamenii s-au concentrat mai mult pe ceea ce spuneam decât pe modul în care o spuneam. Privind în urmă, îmi dau seama că trebuie să am o piele foarte groasă, pentru că, deși am fost criticat intens, nu m-am simțit deosebit de anxios. Pur și simplu am continuat să fac ceea ce făceam și, din fericire, a urmat acel moment de cotitură.”
Și scenariul s-a repetat câțiva ani mai târziu, chiar înainte de blocajele sanitare globale.
„În primăvara și vara lui 2007 avertizam că ceea ce se întâmpla în sectorul bancar urma să provoace un rău enorm tuturor. Mulți politicieni și oameni din City au scris BBC-ului spunând că răspândesc panică și că ar trebui redus la tăcere. Câțiva ani mai târziu realizasem numeroase documentare despre China, cunoșteam foarte bine țara și fusesem la Wuhan. Așa că, atunci când acest nou virus misterios a apărut la sfârșitul lui 2019, le-am spus tuturor celor din guvern care erau dispuși să mă asculte: «Situația pare gravă.»”
Impactul social și colapsul serviciilor publice
Dincolo de cifrele reci de pe bursă, revoluția AI va avea un impact comparabil doar cu Revoluția Industrială. Numai că automatizarea masivă și roboții vor elimina un număr uriaș de locuri de muncă.
Efectele economice și sociale vor fi directe.
„S-ar putea să nu existe locuri de muncă productive convenționale care să le înlocuiască pe cele pierdute. Atunci cum vor mai trăi oamenii? Iar dacă foarte mulți oameni își pierd locurile de muncă, nimeni nu mai plătește impozit pe venit, astfel încât guvernul nu va mai putea finanța serviciile publice, iar societatea se va prăbuși.”
Până la urmă, deși face aceste previziuni extrem de dure, Peston susține despre el însuși că este „un mare optimist”. Jurnalistul născut la Londra explică faptul că analizează constant din timp aceste „posibilele distopii” exact cu scopul de a încerca să le prevină. Analiza sa vine într-un moment în care piața globală de inteligență artificială a depășit pragul de investiții de 200 de miliarde de dolari doar în ultimul an fiscal.
