Legea conturilor CEI a trecut de Camera Deputaților. Banii din CEI-S ar fi depuși din venit net, iar în CEI-D ar fi taxați la retragere

Participarea ar fi voluntară, iar CEI s-ar adăuga pensiei de stat, Pilonului II și pensiilor facultative, care ar rămâne neschimbate, potrivit explicațiilor deputatului PNL Sebastian Burduja.

Cele două conturi CEI taxează banii în momente diferite

Conturile ar putea fi deschise la bănci sau la societăți de servicii de investiții financiare (SSIF) autorizate. Banii ar putea fi plasați în acțiuni, obligațiuni și fonduri. Proiectul este inspirat din sistemul 401(k) din Statele Unite și din contul ISK din Suedia.

• CEI-S, unde „S” vine de la scutire, ar folosi bani din venitul net, impozitați înainte de depunere. Retragerea la pensie nu ar mai fi impozitată.
• CEI-D, unde „D” vine de la deductibilitate, ar folosi bani din salariul brut, iar taxarea s-ar face la retragere.

În ambele variante, banii ar fi taxați o singură dată. Sumele din conturile deschise la SSIF ar rămâne ale titularilor și nu ar merge la bugetul de stat.

Dividendele, dobânzile și creșterile de valoare ar rămâne în cont fără impozitare anuală, potrivit explicațiilor lui Sebastian Burduja. Titularul ar decide în ce investește și ar putea depune bani în funcție de posibilitățile sale.

Calculul de peste 500.000 de lei depinde de un randament ipotetic

Sebastian Burduja a dat exemplul unei economii de 10 lei pe zi, adică 300 de lei pe lună, timp de 35 de ani. La un randament mediu de 7% pe an peste inflație, suma ar ajunge la peste 500.000 de lei în banii de azi, aproximativ 100.000 de euro. Contribuțiile proprii ar fi de 126.000 de lei.

Ipoteza de 7% pe an peste inflație este comparată cu randamentul bursei americane din ultimul secol. Exemplul nu este o garanție: Burduja spune că bursa poate avea ani slabi, inclusiv „foarte proști”, iar contul este gândit pentru termen lung.

Inițiatorii spun că CEI ar putea sprijini economisirea și piața de capital

Burduja susține că românii își țin economiile mai ales în numerar și depozite, unde inflația le reduce valoarea, și că fiecare persoană ar trebui să poată acumula un capital propriu, pe lângă pensia publică.

Deputata USR Cristina Prună invocă estimări potrivit cărora, în 2035, România ar putea avea un salariat la 2,5 pensionari. Ea consideră că proiectul reduce dependența exclusivă de pensia de stat și reprezintă un pas spre reforma Pilonului I.

Deputatul USR Claudiu Năsui susține că sistemul ar permite acumularea unei pensii bazate pe contribuții proprii și ar putea contribui la dezvoltarea piețelor de capital. El a comparat economisirea de 10 lei pe zi cu prețul unei cafele și a reluat estimarea de aproximativ 100.000 de euro la pensie, în valoarea actuală a banilor.

Proiectul a fost co-inițiat de Cristina Prună și Claudiu Năsui, de la USR, împreună cu parlamentarii PNL Gabriela Horga și Sebastian Burduja. Potrivit Ziare.com, legea a fost semnată de parlamentari de la toate partidele.