La CSM, se dă a patra încercare pentru Alex Florența și Marius Voineag după trei runde de voturi la egalitate

Blocaj total după trei încercări

Alex Florența, actualul procuror general, și Marius Voineag, șeful în funcție al DNA, nu au mai candidat pentru un al doilea mandat la conducerea marilor parchete. În schimb, au optat pentru funcții de rang secund, fiind nominalizați de ministrul Justiției, Radu Marinescu. Numai că, după susținerea interviurilor, membrii Secției pentru procurori nu au reușit să formeze o majoritate. Și de fiecare dată, scorul a fost identic: trei voturi „pentru” și trei „împotrivă”.

Un blocaj în toată regula.

Asa că, marți se va încerca din nou ajungerea la un consens, într-o ședință care se anunță cel puțin la fel de tensionată.

Care este miza reală?

Timpul presează, deoarece funcțiile de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte și cea de procuror-șef al DNA rămân vacante începând cu data de 31 martie. Mai mult, postul de procuror-șef al DIICOT se va elibera și el de la 14 aprilie. Până la urmă, ce se întâmplă dacă situația nu se deblochează? În cazul lui Marius Voineag, de exemplu, după expirarea mandatului la șefia DNA, acesta va activa la un parchet inferior – Parchetul de pe lângă Tribunalul București.

Bilanțul avizelor la CSM: Trei la trei

Situația celor doi nu este singulară în peisajul numirilor. Bilanțul de la CSM pentru cele opt propuneri ale ministrului Justiției arată o diviziune clară. Până acum, s-au înregistrat:

• Trei avize pozitive: Codrin Horațiu Miron (nominalizat pentru funcția de șef al DIICOT), Viorel Cerbu (șef al DNA) și Marius-Ionel Ștefan (procuror-șef adjunct al DNA).
• Trei avize negative: Cristina Chiriac (propusă pentru funcția de procuror general), Gill-Julien Grigore-Iacobici (pentru procuror-șef adjunct al DIICOT) și Marinela Mincă (propusă procuror-șef adjunct la DNA).

Iar în cazul lui Florența și Voineag, situația rămâne în balotaj, cu trei voturi „pentru” și trei „împotrivă”.

Ce urmează dacă avizul este negativ?

E drept că lucrurile nu sunt bătute în cuie nici după votul CSM. Conform legii, Secția pentru procurori emite un aviz consultativ motivat (deci nu unul obligatoriu), iar propunerile ministrului Radu Marinescu merg mai departe la președintele Nicușor Dan. În cazul unui aviz negativ, ministrul Justiției poate organiza un nou interviu exclusiv cu candidatul respectiv.

După acest interviu, ministrul are două opțiuni: fie continuă procedura și trimite propunerea la președinte, fie o retrage și declanșează o nouă selecție în maximum 60 de zile.

Dar decizia finală nu stă la CSM. Președintele României este cel care poate refuza, motivat, numirea în funcțiile de conducere, având la dispoziție un termen de maximum 60 de zile de la data transmiterii propunerii de către ministrul Justiției pentru a emite decretul de numire sau refuzul.