Curtea de Apel de la Londra a decis luni menținerea interdicției impuse de guvernul britanic împotriva grupului pro-palestinian Palestine Action. Măsura plasează oficial organizația pe lista grupărilor teroriste, alături de militanții palestinieni Hamas și gruparea libaneză Hezbollah, susținută de Iran.
Decizia judecatorilor si pedepsele aplicate
Interdicția a intrat inițial în vigoare la 5 iulie 2025, sub incidența Legii privind terorismul din această țară.
Consecințele sunt extrem de severe.
Calitatea de membru sau sprijinirea acestei grupări a devenit o infracțiune penală. Judecătorii au stabilit că fapta se pedepsește cu până la 14 ani de închisoare.
Huda Ammori, cofondatoarea Palestine Action, a contestat măsura în instanță. Dar judecătoarea Sue Carr a respins apelul și a citit decizia finală, precizând clar că „decizia de interzicere nu a fost ilegală”.
Gruparea „nu este, așa cum susține, un grup de protest de nesupunere civilă cu acțiune directă, precum sufragetele, care operează în mod transparent și deschis”, a explicat magistratul. „Este o organizație sub acoperire care operează cu celule secrete pentru a evita detectarea și urmărirea penală a celor care folosesc violența pentru a distruge proprietatea unor terțe părți.”
Atacuri cu barosul si daune de un milion de lire sterline
Cum s-a ajuns la aproximativ 3.000 de arestări în rândul manifestanților? Poliția a ridicat de la proteste mii de persoane, de la studenți până la un fost vicar pensionar în vârstă de 83 de ani.
Un raport detaliat publicat luni de Euronews arată că țintele principale au fost fabricile de armament din Marea Britanie. În special cele deținute de grupul israelian de apărare Elbit.
Gruparea a câștigat vizibilitate masivă în urma războiului din Gaza, declanșat de atacul mortal al Hamas din 7 octombrie 2023 asupra sudului Israelului.
De la intrarea în vigoare a interdicției, protestatarii au organizat o serie de mitinguri ținând pancarte pe care scria: „Mă opun genocidului, susțin Palestine Action”. Sute de persoane au fost inculpate și își așteaptă termenele de judecată.
Să fim serioși, dincolo de lozinci, lucrurile au degenerat rapid pe teren. Vineri, un judecător a trimis la închisoare patru activiști pentru un raid (desfășurat în august 2024) asupra unei unități Elbit de lângă Bristol.
Îmbrăcați în salopete roșii, aceștia au distrus computere, drone și alte echipamente, înainte de a se confrunta cu agenții de securitate și poliția. Iar violența fizică a atins cote alarmante. Unul dintre protestatari a lovit o polițistă de două ori în spate cu un baros, provocându-i o fractură de coloană. Pedepsele dictate de instanță au fost cuprinse între patru ani și opt luni și șapte ani și opt luni de închisoare.
Rasturnarea deciziei din februarie
Gruparea înființată în 2020 susține că scopul ei este „dezmembrarea dronelor și a armamentului” despre care credeau că vor fi folosite pentru a ucide oameni, în special în Fâșia Gaza. Obiectivul asumat pe site-ul lor, care acum este blocat pentru utilizatorii din Marea Britanie, cere încetarea „participării globale la regimul genocidar și de apartheid al Israelului”.
Secretarul de Externe, Yvette Cooper, a apărat trecerea grupării pe lista neagră, argumentând că susținătorii nu cunoșteau „natura deplină” a organizației. „Este cu adevărat important ca nimeni să nu aibă nicio îndoială că aceasta nu este o organizație non-violentă”, a declarat ea anul trecut.
Și totuși, traseul juridic a fost extrem de complicat. În luna februarie, Înalta Curte de la Londra dăduse câștig de cauză Palestine Action. Magistrații de atunci au considerat că măsura este „disproporționată” și are un impact „foarte important” asupra drepturilor omului.
Numai că Ministerul de Interne a făcut apel și a obținut luni anularea acelei hotărâri.
Între timp, răspunsul militar devastator al Israelului împotriva Gazei a declanșat un caz separat la Curtea Internațională de Justiție, unde se susține că statul a comis un „genocid”. Instanța a precizat deja că există un „risc plauzibil” în acest sens, iar procedurile judiciare continuă la Haga.
