Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, trage un semnal de alarmă privind prețul carburanților, explicând că „pe fiecare creștere cu 10 dolari a prețului barilului de petrol există o creștere de 45 de bani pe litru la pompă”. Oficialul dă asigurări că piața din România rămâne stabilă și nu este vulnerabilă la importurile din Golful Persic, deși există întârzieri în lanțul de aprovizionare provocate de atacurile asupra portului rusesc Novorosisk.
Livrări de petrol întârziate cu trei săptămâni
Deși România nu este dependentă de importurile din zona conflictuală, fiind vorba de cantități mici, problemele logistice sunt reale. Ministrul a confirmat că țara noastră nu are o expunere majoră: „Noi nu avem o dependență din Golful Persic. Sub 7-8% aduceam din Golful Persic, dar ceea ce este foarte important e că nu e o problemă astăzi de lichiditate”.
Numai că atacurile asupra terminalului KazMunaiGaz, de unde se aprovizionează rafinăria Petromidia, au forțat autoritățile să găsească soluții alternative. Cum vine asta? Transporturile au fost redirecționate, dar cu un cost în timp, după cum explică ministrul Ivan: „În momentul de față, atacurile au avut loc duminică seara, am rerutat împreună cu cei de la KazMunaiGaz, am găsit o altă sursă de petrol care vine din Golful Finlandei, dar care va trebui să ocolească întreaga Europă, să vină în Marea Neagră, Strâmtoarea Bosfor. Altă întârziere care duce la un termen cu trei săptămâni mai mari. Vorbim despre petroliere de 100.000 de tone, iar în momentul de față vorbim despre un delay”.
Producția internă, la capacitate maximă
Pe plan intern, rafinăriile funcționează la turație maximă pentru a compensa orice posibilă sincopă. „În România se produce la maxim cu ceea ce avem deschis astăzi cu Vega, cu Petromidia Năvodari și cu Petrobrazi Ploiești”, a declarat Bogdan Ivan.
Iar rezervele strategice sunt menite să ofere un tampon de siguranță. „Producția nu a scăzut și nu are motive să scadă pentru că, repet, avem și 2 milioane metri cubi rezervă strategică de petrol și produse petroliere”, a adăugat ministrul. Structura actuală a rafinării arată că doar un sfert din petrolul procesat este de proveniență autohtonă. „În momentul de față, România rafinează 25% din petrolul pe care îl rafinează în total, extras din subsolul României. Diferența de 75% este import”.
Soarta rafinăriei Petrotel Lukoil
O situație specială este cea a rafinăriei Petrotel Lukoil. Ministrul Energiei a fost ferm în privința excluderii oricărei surse de petrol din Rusia. „Petrol tip Ural, care poate să fie importat din Federația Rusă, dar asta este interzis și nu vom face asta niciodată”, a subliniat Ivan.
Pentru repornirea rafinăriei, România a solicitat o derogare specială de la autoritățile americane, însă condițiile sunt extrem de stricte: „Nici o moleculă de petrol să nu vină din Rusia și niciun leu produs pe teritoriul României să nu meargă în Rusia”.
Cum reacționează piața la scumpiri
La începutul conflictului, teama de penurie a generat o cerere uriașă. Ministrul a dezvăluit că „au fost vânzări și angro și en detail de patru ori mai mari”. Ulterior, pe măsură ce prețurile au urcat, consumul s-a temperat.
Cifrele sunt clare.
Corelația dintre preț și cerere este directă, a explicat oficialul: „Odată cu creșterea cu 10% a prețului combustibilului, cererea scade cu 3%”. V-ați fi așteptat la o asemenea elasticitate a cererii?
Statul, pregătit să intervină mai tare
Avertismentul principal al ministrului vizează viitorul apropiat. Dacă prețul barilului va continua să crească pe piețele internaționale, impactul la pompă va fi inevitabil, iar statul va fi nevoit să acționeze. „În cazul în care vedem o tendinţă de creştere internaţională a preţului, statul ar trebui, să intervină mai tare, să reducă acciza pentru a păstra un nivel suportabil pentru populaţie”, a conchis Bogdan Ivan.
E drept că o primă măsură a fost deja luată. Ordonanța care prevede reducerea accizei la motorină cu 30 de bani a intrat în vigoare pe 7 aprilie, ducând la scăderi de preț la pompă de până la 36 de bani. totusi, analistul Adrian Negrescu consideră că ieftinirea este temporară și înșelătoare, fiind vulnerabilă în fața factorilor externi mult mai puternici decât deciziile fiscale interne.
