Nu trebuie să ne așteptăm la facturi mai mari la gaze după 31 martie 2026, când schema de plafonare dispare. Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, ne liniștește, spunând că deja avem oferte sub prețul plafonat. Mai mult, conform informațiilor publicate de Politica libertatea, autoritățile au pus la punct un plan de rezervă, în cazul în care piața internațională o ia razna.
Oferte mai mici și o ieșire treptată din plafonare
„Am mare încredere că în momentul în care am făcut organizarea pentru data de 31 martie nu o să avem creșteri de prețuri”, a declarat Ivan la Digi 24. Practic, ministrul ne asigură că nu vom avea surprize neplăcute.
Se pare că lecția crizei din sectorul energiei electrice a fost învățată. Ivan a explicat că, încă din septembrie 2025, s-a lucrat la o strategie pentru a evita un șoc similar. Și dacă totuși piața globală ne face o surpriză neplăcută? Există o variantă de rezervă: o reducere treptată a plafonului, pe parcursul unui an, până în 2027. Scopul? Să nu simtă românii o creștere bruscă a prețurilor.
„În situația puțin probabilă că vor exista perturbații pe piața internațională, am pregătit alternativa, cea în care să avem reducere graduală a acestui plafon timp de un an de zile, până în 2027, pentru a proteja persoanele fizice și companiile de o creștere bruscă a prețurilor la gaze naturale”, a mai spus Bogdan Ivan.
Gaz avem, de Rusia nu mai depindem
Ministrul Energiei a ținut să ne liniștească: avem suficiente gaze naturale în depozite ca să trecem cu bine peste iarnă, chiar dacă vine gerul Bobotezei. Stocurile au fost umplute încă din vara lui 2025, astfel încât consumul intern să fie acoperit indiferent de vreme. „Suntem pregătiți pentru a face față zilelor geroase”, a dat asigurări ministrul.
O veste bună: din 2023, România nu mai cumpără gaze din Rusia. A scăpat, deci, de eventuale șantaje energetice. Ivan a punctat și rolul României ca jucător important în regiune pe piața gazelor. Exportăm în Republica Moldova, tranzităm gaze către Ucraina. Un business bun, nu?
„România se comportă astăzi ca un potențial jucător regional. Importăm, revindem către Republica Moldova, tranzităm și gaze către Ucraina. Acest lucru ne permite să producem venituri. Nu degrevăm România de această resursă importantă, ci, din contră, folosim gazul natural al altor state pentru a ajuta și pe vecinii noștri, făcând profituri prin companiile românești”, a detaliat ministrul Energiei.
Cum a funcționat plafonarea gazelor?
Schema de plafonare a prețurilor la gaze a apărut în noiembrie 2021, prin OUG 118/2021. Motivul? Criza energetică din Europa, provocată de războiul din Ucraina și de creșterea prețurilor la nivel global. Atunci s-au stabilit prețuri maxime pentru consumatorii casnici și firme.
Între 1 noiembrie 2021 și 31 martie 2025, plafonul a fost de 0,37 lei/kWh (TVA inclus) pentru clienții casnici. Ulterior, între 1 aprilie 2025 și 31 martie 2026, plafonul a scăzut la 0,31 lei/kWh (fără TVA), conform OUG 6/2025. Practic, Guvernul a prelungit măsura cu un an față de planul inițial.
De ce a fost prelungită plafonarea în februarie 2025? Pentru a proteja populația înainte de iarna 2025-2026 și pentru a reface stocurile strategice la prețuri controlate. Furnizorii aplică automat plafonul pe facturi, iar statul acoperă diferența. Firmele care consumă până la 50.000 MWh/an au beneficiat de un preț de 0,37 lei/kWh (TVA inclus).
După 31 martie 2026, piața va fi complet liberalizată, conform directivelor UE. Măsura a ajutat românii să nu aibă facturi uriașe, dar a pus o presiune considerabilă pe bugetul statului.
Cine e Bogdan Ivan, omul din fruntea Energiei?
Bogdan Gruia Ivan este un politician PSD. A ajuns ministru al Energiei în urma remanierii guvernamentale din iunie 2023. Înainte de a ocupa această funcție, a fost deputat de Mureș.
Acum, ca ministru al Energiei, Bogdan Ivan trebuie să coordoneze politicile energetice ale României, să asigure securitatea energetică a țării și să promoveze dezvoltarea durabilă în sector. Printre prioritățile sale se numără diversificarea surselor de energie, modernizarea infrastructurii și protejarea consumatorilor de prețurile care o iau razna.
