Într-o lume în care incertitudinea și amenințările globale sunt din ce în ce mai prezente, Finlanda se distinge ca un exemplu de pregătire și autoapărare. Ca membră NATO, această țară nordică nu doar că își protejează cetățenii, dar le oferă și un sistem complex de adăposturi subterane, cu scopul de a asigura securitatea în situații de criză. Cu peste 50.000 de buncăre, Finlanda are suficiente facilități pentru a adăposti aproape întreaga sa populație de 5,5 milioane de locuitori, conform informațiilor publicate de BILD. Cel mai mare dintre aceste buncăre, situat sub capitala Helsinki, poate găzdui până la 6.000 de persoane și este conceput să reziste chiar și în fața unui atac nuclear. În timpul păcii, aceste adăposturi îndeplinesc funcții variate, de la săli de sport și locuri de joacă, la terenuri de hochei și parcări subterane.
Finlanda și rețeaua sa impresionantă de buncăre
Finlanda se distinge printr-o abordare fundamental diferită față de restul Europei. În timp ce majoritatea țărilor din Uniunea Europeană au considerat că sfârșitul Războiului Rece a marcat sfârșitul amenințărilor militare, finlandezii nu au abandonat niciodată ideea de autoapărare. Amintirea dureroasă a Războiului de Iarnă din 1939-1940, când Armata Roșie a invadat țara, le-a insuflat necesitatea de a continua construirea adăposturilor antiaeriene de-a lungul decadelor.
Astăzi, aproape 4,8 milioane de finlandezi pot fi adăpostiți simultan în aceste buncăre, datorită unei legi care impune ca toate clădirile cu o suprafață mai mare de 1.200 de metri pătrați să dispună de un adăpost, fie că este vorba despre zone rezidențiale sau de birouri. Capitala Helsinki se bucură de o capacitate impresionantă, având mai multe locuri în adăposturi decât numărul locuitorilor săi.
Contrastul cu alte țări europene
Comparând Finlanda cu alte țări europene, se observă un contrast semnificativ. De exemplu, Germania are în prezent doar 579 de buncăre funcționale, față de aproximativ 2.000 înainte de anii ’90. Acestea au o capacitate totală de aproximativ 480.000 de locuri, ceea ce înseamnă un adăpost pentru fiecare 174 de persoane. Multe dintre aceste buncăre au fost abandonate sau dezafectate după 2007, an în care autoritățile germane au decis să renunțe la finanțarea întreținerii, considerând că amenințările majore sunt de domeniul trecutului.
Un oraș subteran sub Helsinki
Buncărul principal din Helsinki, construit între 2003 și 2006, se află la 20 de metri sub pământ. Deși întreținerea sa este costisitoare, acest spațiu generează venituri constante prin utilizarea sa multifuncțională în timpul păcii. Sistemul său de ventilație este atât de performant încât asigură un aer mai curat decât în majoritatea sălilor de sport din școlile germane. Totul este reglementat cu meticulozitate, de la modul în care se gestionează ventilația până la activarea rețelei de telefonie mobilă de urgență, care are rolul de a menține „suveranitatea informațională” a țării în eventualitatea unor campanii de dezinformare.
„Ne cunoaștem vecinii”, afirmă Tomi Rask, instructor de protecție civilă și coordonator al buncărului, subliniind importanța pregătirii și a conștientizării situației strategice a țării.
Viața organizată în buncăre
În cazul activării buncărelor, viața cotidiană urmează un program bine definit: opt ore de muncă, opt ore de somn și opt ore de timp liber. Profesorii continuă să predea, asistentele au grijă de bolnavi, iar ordinea este menținută pentru a preveni panica. Fiecare cetățean finlandez este instruit să se pregătească pentru o perioadă de 72 de ore, având nevoie de provizii precum apă, hrană, medicamente, produse de igienă, baterii, lanternă, saltea și sac de dormit. „Nu suntem un hotel”, avertizează Rask, subliniind natura serioasă a pregătirii.
Lista de urgență distribuită în gospodării include, de asemenea, obiecte menite să îmbunătățească moralul și confortul psihologic, precum cărți, jocuri, hârtie și creioane. Totuși, țigările și alcoolul sunt strict interzise, reflectând un angajament puternic față de disciplina și organizarea necesare în situații de criză.
Prin urmare, pentru finlandezi, siguranța națională nu este doar o responsabilitate a statului, ci și un mod de viață. Această lecție de disciplină și pragmatism îi diferențiază profund de restul Europei și le oferă un sentiment de siguranță într-o lume plină de incertitudini.
Sursa: financiarul.ro
