Nazare neagă recesiunea: avem creștere de 0,6%. Care e riscul real?

Poziția sa a venit vineri, ca răspuns la datele INS care arătau două trimestre la rând de scădere a PIB-ului ajustat. Pe Facebook, într-o postare preluată de Adevărul, Nazare a numit situația un „efect asumat al unei reglări firești”. Simplu. Apoi a acuzat direct existența unor „alarme false rostogolite în spațiul public, fără o completă analiză a datelor şi a contextului”.

O reglare, nu o criză. Asta e diferența

„Ce arată de fapt datele?”, întreabă retoric ministrul. Răspunsul lui? O ajustare. Nu o prăbușire. Nazare insistă că definiția statistică a INS nu e un verdict final, ci doar descrie un fenomen tehnic. O criză economică reală arată altfel, cu șomaj exploziv, producție prăbușită și investiții înghețate.

Cifrele de acum nu arată așa ceva. Nici pe departe.

„Economia încetinește, dar nu se contractă”, punctează oficialul. El explică limpede că, deși contextul e greu, România a avut o dinamică pozitivă a PIB-ului. Concret, o creștere de 0,6%, foarte aproape de nivelul din 2024, de 0,9%. Mesajul său pentru public este simplu: creșterea e mică, dar e reală.

Indicatorii solizi din spatele încetinirii: Investiții, exporturi

Ce se ascunde în spatele acestei frânări? Indicatori solizi. Nazare a venit cu o listă de argumente care arată că fundația economiei e sănătoasă:

• Investițiile merg înainte, cu un motor puternic în cele publice. În 2025 s-a atins un record istoric: peste 138 de miliarde de lei, bani care deja lucrează în economie.
• Exporturile trag economia în sus, cu o majorare de 4,2% în 2025, depășind clar dinamica importurilor (2,6%).
• Șomajul stă la un nivel mic, cam 6% după metodologia Biroului Internațional al Muncii. Fără semne de îngrijorare pe piața muncii.
• Românii pun bani deoparte, depozitele bancare ale populației fiind în creștere, un semn de stabilitate, dar și de prudență.

Ironia sorții? Chiar măsurile luate pentru a corecta finanțele publice au provocat această ajustare din statistici.

De ce a frânat economia? O corecție după „derapaje bugetare”

Dar de ce a apărut frânarea asta? Nazare are un răspuns clar: trecutul. El arată spre anii de „derapaje bugetare” și de „stimulare artificială” a creșterii. Avansul din 2024, explică ministrul, a fost obținut pe datorie, prin măsuri cu impact fiscal imens. O strategie nesustenabilă. Această stimulare a pus o presiune uriașă pe finanțele țării.

Scăderile din ultimele trimestre, de -0,1% și -1,9%, sunt legate direct de aceste ajustări. Companiile și-au lichidat stocurile, iar oamenii au devenit mai precauți la cumpărături. A fost o corecție. Una necesară după o perioadă de creștere forțată, pe bază de consum.

Care e, de fapt, marele risc pentru România?

Atenție, pericolul real e altul. Nu e vorba de această „recesiune tehnică” trecătoare. Nazare indică un risc mult mai mare: „Reversarea procesului de ajustare fiscală”.

Ce înseamnă asta? Că abandonarea disciplinei bugetare ar fi o greșeală capitală. O asemenea decizie ar pulveriza încrederea investitorilor, ar face creditele pentru stat mult mai scumpe și ar pune o presiune imensă pe ratingul de țară. Nazare e categoric: „Disciplina bugetară este condiția stabilității, nu obstacolul creșterii”. De altfel, marile instituții financiare internaționale – FMI, Banca Mondială, Comisia Europeană – rămân optimiste, prognozând o creștere de minim 1% pentru România în 2026. Un vot de încredere extern de care, zice ministrul, ar fi bine să ținem cont și acasă.