Românii au instituții-cheie conduse provizoriu, iar Guvernul stă după moțiunea din mai

Guvernul este în aceeași situație. Cabinetul condus de Ilie Bolojan și cei 12 miniștri și vicepremieri sunt, teoretic, demiși după moțiunea de cenzură din 5 mai 2026. Executivul interimar a ajuns la cel mai lung mandat de acest fel din istoria postdecembristă a României.

Blocajul are loc pe fondul întârzierii desemnării unui nou premier de către președintele Nicușor Dan și al lipsei unui compromis între partidele parlamentare. Guvernul funcționează în continuare fără o majoritate stabilă în spate.

Parlamentul a lăsat mai multe instituții fără conduceri stabilizate

Televiziunea Română și Radioul Public așteaptă un nou vot în Parlament după ce numirile consiliilor de administrație ale Societății Române de Televiziune și Societății Române de Radiodifuziune au fost declarate neconforme cu legea, iar consiliile au fost dizolvate.

Adriana Săftoiu a rămas interimar la conducerea SRTv, iar Robert Schwartz la conducerea SRR. Cei doi asigură activitatea curentă a instituțiilor ca directori, până la un nou vot în Parlament.

La CNCD, blocajul este mai vechi. Mandatul a șase dintre cei 11 membri ai Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării este expirat din iulie 2025.

În martie 2026 a existat o încercare de numire, însă PSD nu a mai susținut votul. Potrivit înțelegerilor discutate atunci, Iulia Popovici urma să fie numită președinta CNCD din partea USR.

Și Avocatul Poporului funcționează cu un mandat expirat. Renate Weber conduce în continuare instituția, deși mandatul său de cinci ani s-a încheiat în urmă cu doi ani și două luni.

Legea prevede că Renate Weber asigură conducerea instituției până la o nouă numire. Propunerea pentru această funcție era inclusă în schimbările pregătite în martie 2026, dar PSD s-a opus propunerii susținute de USR.

Consiliul Concurenței se află și el în interimat. Cel de-al treilea mandat al lui Bogdan Chirițoiu la conducerea instituției s-a încheiat pe 13 iulie, iar Chirițoiu conduce interimar de două luni.

SRI a rămas fără un șef civil numit de peste trei ani

Serviciul Român de Informații este în continuare fără un șef civil desemnat. Eduard Hellvig și-a anunțat demisia de la conducerea SRI pe 3 iulie 2023, după opt ani în funcție, iar un nou șef nu a fost desemnat nici după mai bine de trei ani.

Nicușor Dan a spus în repetate rânduri că există discuții și că are în vedere câteva nume, fără să le facă publice. Propunerea președintelui trebuie aprobată de Parlament.

Blocajele pot afecta funcționarea autorităților care depind de numiri și voturi parlamentare. În România, cultele recunoscute sunt sprijinite financiar de stat prin lege.

Printre deciziile care depind de aceste proceduri se numără desemnarea unui premier, un nou vot în Parlament pentru consiliile de administrație ale TVR și Radioului Public și aprobarea Parlamentului pentru viitorul șef civil al SRI.