O baie banală, transformată în tratament medical. Sună a glumă, dar nu e. O analiză proaspătă, apărută în Journal of Applied Physiology, arată cum scufundarea în apă la 40°C poate scădea tensiunea arterială. Există însă un avertisment clar: nu e o soluție magică pentru toți.
Ideea nu e nouă. Deloc. Se numește „terapie prin căldură pasivă”. Datele analizate, citate de Mirror, arată că practica are rădăcini vechi. Foarte vechi. Gândește-te la termele romane, la hammam-urile turcești sau la onsen-urile din Japonia. Coincidență? Puțin probabil.
Secretul: 30 de minute la 40 de grade. Cum acționează?
Detaliile fac toată diferența. Aici nu e vorba de o baie clasică, la 33-37°C. Pentru efecte reale, apa trebuie să atingă 39-40°C. Stai în ea cel puțin 30 de minute. S-a văzut clar că sesiunile mai lungi aduc scăderi și mai mari ale tensiunii.
Ce se petrece în organism? E simplu. Căldura obligă vasele de sânge să se dilate. Vor să se răcorească. Fluxul sanguin crește, iar presiunea arterială scade imediat. E un răspuns natural al corpului, un fel de ecou al efortului fizic, totul pornit de la creșterea temperaturii interne.
Tensiunea scade vizibil. Riscul bolilor de inimă, redus cu 28%
Rezultatele sunt uneori spectaculoase. Alte cercetări au arătat că 15-30 de minute într-o baie la 40.5°C – 43°C pot prăbuși tensiunea sistolică și cu 60mmHg. Și nu e tot.
Analiza a scos la lumină un studiu care leagă terapia de o reducere cu 28% a riscului de boli cardiovasculare. Aici apare un mare „dar”. Studiul a fost doar observațional. Asta înseamnă că a văzut o legătură, nu a demonstrat o cauză directă. Chiar și așa, corelația e puternică și merită investigată, mai ales că o scădere a tensiunii sistolice cu numai 10mmHg poate tăia riscul unui accident cardiovascular major cu 20%.
Atenție, nu e pentru oricine. Cine beneficiază cel mai mult?
Surprinzător sau nu, beneficiile nu sunt universale. Cele mai bune rezultate, cele mai clare, au apărut la persoanele în vârstă. Dar nu oricare, ci cele care aveau deja hipertensiune sub tratament. Ei sunt, de fapt, marii câștigători.
La polul opus, tinerii sănătoși sau cei cu hipertensiune netratată au văzut efecte minime. Sau efecte care au dispărut repede. Pentru ei, baia fierbinte nu pare să fie răspunsul. Vestea bună e că există și alte avantaje. S-a văzut că aceste băi îmbunătățesc somnul, scad markerii de stres și, pe termen lung, fac bine psihicului prin modificări în sistemul nervos.
Reguli de aur pentru siguranță. Cum eviți riscurile?
Când baia devine terapie, apar și reguli. Nu depăși 40°C. Punct. Riscul de supraîncălzire crește prea mult. Pentru a face totul în siguranță, cercetătorii au câteva sfaturi simple:
- Ieșirea din cadă trebuie să fie treptată, nu bruscă.
- După ieșire, este indicată o perioadă de recuperare în poziție așezată, înainte de a te ridica în picioare.
- Menținerea unor membre (brațe, picioare) în afara apei poate ajuta la reglarea temperaturii.
- Asigură-te că ești bine hidratat înainte de a intra în cadă.
Pe scurt, baia fierbinte „arată promițător”. Poate fi o terapie ajutătoare pentru hipertensiune, pe lângă medicamente. E nevoie de mai multe studii, însă. Trebuie stabilite protocoale clare și trebuie înțelese mai bine efectele pe termen lung, care acum par destul de capricioase.
Sursa: Mirror
