România a trecut prin nu mai puțin de șapte crize energetice majore de la Revoluție încoace. Problemele nu au apărut peste noapte, ci sunt rezultatul a peste trei decenii de investiții amânate și decizii politice greșite, care au culminat direct cu explozia tarifelor din perioada 2021-2022.
Cum s-a degradat sistemul energetic național
După căderea comunismului, țara noastră a moștenit un sistem construit pentru industria grea. prăbușirea marilor combinate a dus la o scădere abruptă a consumului. Acest lucru a creat falsa impresie că avem resurse suficiente. În realitate, termocentralele aveau randamente reduse, iar rețelele înregistrau pierderi masive.
„România nu a avut o singură criză energetică, ci a fost din criză în criză, o succesiune de crize suprapuse: criza moștenirii comuniste, criza investițiilor amânate, criza privatizărilor incomplete, criza reglementării politizate, criza liberalizării prost pregătite și criza prețurilor din 2021, 2022. Liberalizarea nu este o cauză, doar o modalitate de a scoate la suprafață toate slăbiciunile acumulate ale sistemului energetic românesc”, explică Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI).
Privatizările din perioada 2000-2007 au adus capital, dar s-au făcut fără o strategie coerentă pentru dezvoltarea capacităților de producție sau de stocare.
Liberalizarea pieței și șocul facturilor
Într-o amplă analiză publicată recent de Adevarul, experții arată cum s-a ajuns la pierderea încrederii investitorilor. După aderarea la UE, statul a încurajat masiv energia regenerabilă prin certificate verzi. Când costurile au început să se vadă în facturi, regulile au fost schimbate brusc.
„A fost o criză de credibilitate. Statul a chemat capital privat, iar ulterior a modificat regulile jocului”, susține Dumitru Chisăliță.
V-ați întrebat vreodată de ce piața liberă nu v-a redus factura la curent? Răspunsul e simplu. Liberalizarea gazelor la 1 iulie 2020 și a energiei electrice la 1 ianuarie 2021 i-a prins pe consumatori fără informații și fără instrumente de protecție.
„Liberalizarea pieței nu înseamnă automat energie mai ieftină. Dacă producția este limitată, rețeaua este monopol natural, iar piața este volatilă, consumatorul nu primește concurență autentică”, afirmă președintele Asociației Energia Inteligentă.
Nota de plată uriașă de la buget
Cifrele europene vorbesc de la sine.
Datele Eurostat au arătat că în a doua jumătate a anului 2022 prețurile energiei electrice pentru gospodării au crescut cu 112% comparativ cu aceeași perioadă din 2021, cea mai mare creștere înregistrată în Uniunea Europeană.
„România nu a eșuat pentru că a liberalizat energia. A eșuat pentru că a liberalizat-o târziu, prost pregătit și peste un sistem fragil”, consideră Dumitru Chisăliță.
Pentru a limita dezastrul social, autoritățile au aprobat OUG 118/2021. Până la urmă, schema de plafonare și compensare (aplicată direct pe facturile românilor) a ținut prețurile pe loc, dar a transferat costul către stat. Până la începutul anului 2024, schema generase cheltuieli estimate la aproximativ 23 de miliarde de lei.
Cele cinci cauze ale dezastrului energetic
Asociația Energia Inteligentă a identificat cinci motive majore care ne-au adus aici: subinvestiția cronică, politizarea deciziilor, instabilitatea legislativă, confuzia dintre liberalizare și concurență și protecția socială aplicată generalizat, în loc să vizeze doar gospodăriile vulnerabile.
„Piață liberă nefuncțională, infrastructură veche, investiții întârziate, reguli instabile, intervenții populiste, influențe politice și grupuri de interes interne și externe au produs facturi mari și neîncredere publică”, afirmă acesta.
Iar testul real abia acum urmează. Începând cu anii 2025 și 2026, sectorul energetic românesc intră în etapa post-plafonare, perioadă în care piața va trebui să se susțină strict din energia nucleară, hidroenergia, gazele naturale și sursele regenerabile produse pe plan intern.
