O familie cu doi adulți și doi copii pierde 1.200 de euro din puterea de cumpărare în Franța

Pierderea acumulată din 2024, după ajustarea pentru inflație, echivalează cu 1.200 de euro în cazul unei familii alcătuite din doi adulți și doi copii. Pentru un adult, valoarea este de 600 de euro, potrivit calculelor Institutului Francez pentru Economie, prezentate de ZF.ro.

Salariile au rămas în urma prețurilor

Între 2019 și prezent, scumpirile cumulate au ajuns la 21,3%, comparativ cu o majorare salarială de 18,7%. Salariile reale, adică veniturile salariale ajustate cu inflația, sunt în declin din 2019.

Ajutoarele sociale și veniturile obținute din active au compensat o vreme această pierdere. În 2025 și 2026, ele nu au mai susținut același echilibru al veniturilor gospodăriilor.

Calculată pe unitate de consum, un indicator care ține cont de dimensiunea familiei, puterea de cumpărare s-a redus cu 0,7% în 2025. Estimarea pentru 2026 indică o diminuare de aceeași amploare. După 1960, Franța a mai trecut doar de două ori prin perioade cu scăderi în doi ani consecutivi.

Presiunea prețurilor continuă: inflația din septembrie a fost de 3%, iar energia a înregistrat o scumpire de 21% într-un interval de 12 luni.

Observatorul Consumatorilor, realizat de asociația Que Choisir, arată că 77% dintre francezi au resimțit o reducere a puterii de cumpărare în ultimele luni. O proporție de 31% apreciază că diminuarea este severă.

Creșterea șomajului slăbește negocierea salariilor

Rata șomajului depășește acum 8%, după minimul de 7,2% înregistrat la începutul lui 2023. Pentru 2026, veniturile gospodăriilor sunt afectate atât de pierderea puterii de cumpărare a salariilor, cât și de reducerea numărului angajaților.

Nicolas Doze, editorialist pe teme economice la TF1, explică faptul că avansul șomajului reduce capacitatea salariaților de a obține majorări. În evaluarea sa, salariile care cresc mai încet decât inflația și scumpirea energiei contribuie împreună la diminuarea puterii de cumpărare.

Evoluția actuală contrastează cu deceniile în care salariile ajustate pentru inflație creșteau. Mediile anuale au fost:

• 1,5% în anii ’80;
• 2,2% în anii ’90;
• 1,6% în anii 2000;
• 1,2% în anii 2010.

Și în sectorul privat existase un câștig salarial în termeni de putere de cumpărare, chiar dacă acesta fusese foarte mic.

Economia încetinește, iar companiile reduc investițiile

Franța, a doua economie ca mărime din Uniunea Europeană, se confruntă cu stagnarea consumului pe fondul diminuării puterii de cumpărare. Investițiile companiilor au început din nou să se reducă.

Prognoza guvernamentală pentru creșterea economică din 2026 a fost coborâtă de trei ori în câteva luni. La ultima revizuire, pe 11 septembrie, estimarea a ajuns la 0,5%, jumătate din nivelul de 1% anticipat la începutul anului.

Cu o zi înainte, institutul național de statistică al Franței (INSEE) anticipase un avans al produsului intern brut de 0,4%, sub ritmul celorlalte economii mari din zona euro.

Războiul din Orientul Mijlociu, energia scumpă, incertitudinea geopolitică și dobânzile ridicate afectează și celelalte economii europene. ZF.ro apreciază însă că dificultățile Franței nu se explică integral prin aceste presiuni externe, ci și prin slăbiciuni proprii. Spania se distinge printr-o evoluție mai bună, în timp ce celelalte economii fac față acestor dificultăți cu rezultate modeste.

Nevoia de investiții pentru refacerea industriei și adaptarea la schimbările climatice se suprapune cu obligația de a reduce deficitul public, adică diferența dintre cheltuielile și veniturile statului. Finanțarea este necesară în mai multe domenii:

• fabrici;
• infrastructură;
• energie;
• tehnologie digitală;
• apărare.

Presiunea economică se suprapune peste confruntarea politică

Din 2017, de la începutul perioadei Macron, prețurile au urcat cu puțin peste 23%, în trei valuri, în timp ce salariul median a avansat cu puțin sub 23%. Salariul median este nivelul care împarte salariații în două grupuri egale, după câștiguri.

Primul val, cel din 2018, a fost alimentat în principal de carburanți și, într-o măsură mai mică, de alimente și tutun. Scumpirile de atunci au contribuit la apariția mișcării „vestelor galbene”.

În actualele proteste violente s-au regăsit grupuri cu revendicări și orientări diferite, unite în opoziția față de stat și sistem.

Agenda următoare cuprinde dezbateri asupra bugetului și negocieri salariale. Primul tur al scrutinului prezidențial este programat pe 18 aprilie.