Un test de sânge care să depisteze riscul de Alzheimer cu 20 de ani înainte de primele simptome nu mai este un scenariu de film. Este o realitate aflată în teste clinice avansate în Europa, care promite să schimbe din temelii lupta cu cea mai frecventă formă de demență. Importanța este uriașă, mai ales că din 2025 au fost aprobate în UE primele medicamente care pot încetini boala, dar care funcționează cel mai bine în stadii incipiente. Analizăm două proiecte majore, unul bazat pe grafen și altul implementat deja în sistemul de sănătate britanic, pentru a înțelege cum funcționează, cât costă și, mai ales, când ar putea deveni o analiză de rutină în România.
Diagnosticul, un labirint costisitor și invaziv
Boala Alzheimer este o bombă cu ceas pentru sistemele de sănătate europene. Aproximativ 7 milioane de persoane trăiesc cu această afecțiune în Europa, un număr care, potrivit Consiliului European al Creierului, se va dubla până în 2030. Adică în doar patru ani. Până acum, confirmarea diagnosticului era un proces complex, adesea dureros și scump. Medicii se bazau pe imagistică cerebrală specializată (scanări PET) sau pe puncții lombare pentru a analiza lichidul cefalorahidian. Aceste teste „standard de aur” sunt atât de rar folosite, încât doar 2% dintre pacienți ajung să le facă.
Majoritatea pacienților trec prin teste cognitive pe hârtie, a căror acuratețe este de doar 70%, ducând frecvent la diagnosticări eronate în fazele de început. O treime dintre persoanele cu demență au considerat experiența diagnosticului ca fiind negativă, conform unui sondaj al Alzheimer’s Society. „De prea multe ori, demența este diagnosticată târziu, limitând accesul la sprijin, tratament și oportunități de planificare în avans”, explică profesoara Fiona Carragher, director de politici la această organizație.
Revoluția europeană: un senzor cu grafen și rezultate în 30 de minute
O echipă de cercetători din opt țări europene, într-un proiect finanțat de UE numit 2D-BioPAD, dezvoltă o soluție care ar putea face screeningul la fel de simplu ca un test de glicemie. Coordonat de dr. Aristeidis Bakandritsos de la Institutul ceh CATRIN, proiectul creează un dispozitiv portabil care folosește grafenul, un material de grosimea unui atom de carbon, pentru a detecta până la cinci proteine asociate cu Alzheimerul dintr-o singură picătură de sânge.
Cum funcționează? Proteinele-marker, prezente în concentrații extrem de mici, aderă la suprafața de grafen și modifică subtil conductivitatea electrică a materialului. Aceste schimbări sunt detectate cu o sensibilitate extraordinară. Dispozitivul, conectat la o tabletă sau un smartphone, ar oferi rezultate în aproximativ 30 de minute. Scopul nu este să ofere un diagnostic final de tip „da sau nu”, ci să măsoare concentrația biomarkerilor, acționând ca un sistem de alertă timpurie pentru medicii de familie. Aceștia ar putea apoi decide dacă sunt necesare investigații suplimentare.
„Depistarea timpurie va deveni o opțiune concretă pentru oameni numai atunci când va fi ieftină pentru serviciul de sănătate, lipsită de durere și simplă pentru pacient, ceea ce nu este cazul în prezent”, a declarat Bakandritsos.
Proiectul, demarat în octombrie 2023, are deja studii-pilot în Finlanda, Grecia și Germania. Cercetătorii estimează că până la finalul acestui an, 2026, vor ști exact cum se compară tehnologia lor cu echipamentele de laborator. Dacă rezultatele sunt pozitive, speră ca testul să fie utilizat pe scară largă în doar cinci ani.
Testul de 100 de lire care crește precizia în Marea Britanie
În paralel, în Marea Britanie, un alt tip de test de sânge este deja evaluat pe scară largă în sistemul public de sănătate (NHS). Studiul ADAPT, condus de University College London, implică peste 1.000 de pacienți din 20 de clinici de memorie. Acest test, care costă aproximativ 100 de lire sterline, măsoară un singur biomarker, p-tau217, dar unul care reflectă prezența ambelor proteine anormale definitorii pentru Alzheimer: amiloid și tau.
Oamenii de știință britanici sunt convinși că acest test, folosit în completarea evaluărilor cognitive, va crește acuratețea diagnosticului de la 70% la peste 90%. Pentru a evalua impactul real, jumătate dintre participanții la studiu primesc rezultatele în trei luni, în timp ce cealaltă jumătate le va afla după un an. Echipa va analiza dacă accesul rapid la rezultat accelerează diagnosticul și îmbunătățește deciziile medicale. Dacă studiul se dovedește un succes, analiza ar putea deveni o parte standard a procesului de diagnosticare în NHS, un model care ar putea fi preluat rapid și de alte țări europene.
Ce faci când afli riscul cu 20 de ani înainte?
Disponibilitatea unor astfel de teste ridică și întrebări etice complexe. Ce faci cu informația că ai un risc crescut de a dezvolta demență peste două decenii? Vincent Bouchiat, de la Grapheal SAS, un partener în proiectul 2D-BioPAD, subliniază avantajele: „Noile medicamente contra Alzheimerului promit să întârzie evoluția bolii, ceea ce reprezintă, în mod evident, un pas uriaș înainte.”
Jean Georges, directorul executiv al Alzheimer Europe, avertizează însă că niciun test nu poate prezice cu exactitate cine va face boala sau cum va evolua. El insistă pe nevoia de compasiune și onestitate în comunicarea rezultatelor. „Anticiparea riscului de demență are implicații etice, juridice și sociale. Divulgarea ar trebui să fie întotdeauna abordată într-un mod deschis, onest, empatic și plin de compasiune.” Trecerea de la tratament la prevenție și depistare timpurie este o schimbare majoră, care va aduce beneficii, dar care trebuie gestionată cu grijă.
Surse:
