PSD cere demisia lui Dominic Fritz de la conducerea USR după constatarea definitivă a conflictului de interese

Înalta Curte a respins recursul lui Fritz împotriva sentinței prin care s-a constatat definitiv conflictul de interese, relatează News.ro. PSD îl numește condamnat în comunicat; hotărârea relatată privește constatarea conflictului de interese.

Partidul formulează și o acuzație împotriva prefectului de Timiș, căruia îi reproșează modul în care a aplicat sancțiunea. PSD afirmă în comunicatul oficial: „Motivarea Înaltei Curți de Casație și Justiție îl obligă moral și politic pe condamnatul Dominic Fritz să renunțe la funcția de președinte USR. Prin această condamnare, motivată temeinic de Înalta Curte, Fritz și USR și-au compromis total dreptul de a se mai erija ca instanțe morale ale politicii românești. Totodată, motivarea instanței reclamă deschiderea unei cercetări penale pentru abuz în serviciu, împotriva prefectului de Timiș care a încercat să-l scape pe Fritz de răspunderea legală. Instanța argumentează în detaliu că sancțiunea aplicabilă în cazul lui Dominic Fritz este interdicția de a mai ocupa funcții publice pe o perioadă de 3 ani, nu doar o amendă simbolică, așa cum a dispus prefectul”.

Social-democrații îi cer lui Fritz să renunțe și la remunerația de mii de euro despre care susțin că este plătită din subvenția USR. Partidul îl acuză că și-a înșelat votanții și îi solicită să își caute de lucru în mediul privat.

Fritz a semnat referatul la două zile după preluarea mandatului

Magistrații au reținut că fostul primar al municipiului Timișoara, județul Timiș, a acționat conștient și deliberat. Era primar de numai două zile când a semnat referatul prin care proiectul inițiat de predecesorul său a ajuns la votul Consiliului Local, fără să îi aducă modificări.

Despre rolul acestei semnături, Înalta Curte de Casație și Justiție arată în motivarea deciziei, în pasajul invocat de PSD, că referatul: „exprimă manifestarea de voință a autorității executive de a-și însuși proiectul și de a-l supune votului consiliului local”.

Potrivit PSD, proiectul îl favoriza pe un sponsor al campaniei lui Fritz, care era și consilier local. Acesta s-a abținut de la votul asupra proiectului. Social-democrații susțin că Fritz ar fi cunoscut caracterul ilicit al faptei și că și-ar fi folosit funcția pentru a servi clientela politică.

Municipalitatea nu a suferit un prejudiciu, au arătat magistrații. Instanța a reținut însă afectarea încrederii publice prin suspiciunile de părtinire.

Instanța a analizat efectele interdicției asupra candidaturilor

PSD susține că Fritz a cerut instanței să treacă fapta cu vederea, invocând gravitatea redusă în raport cu beneficiul sponsorului. În motivarea invocată de partid, judecătorii au apreciat că interdicția nu este, în principiu, disproporționată față de obiectivul combaterii corupției instituționale, având în vedere atingerea adusă interesului public.

Tot potrivit PSD, Fritz a invocat dorința de a candida la alegerile prezidențiale din 2030 și la alte scrutinuri organizate până atunci. În privința imposibilității de a ocupa funcții eligibile, adică funcții obținute prin alegeri, instanța a explicat: „această imposibilitate [de a mai ocupa funcții eligibile] constituie o consecință inerentă și previzibilă pentru orice persoană care, exercitând o funcție publică eligibilă, acționează în condiții de conflict de interese”.

Magistrații au recunoscut severitatea interdicției. În pasajul din motivare citat de PSD, Înalta Curte a precizat că „interdicția nu-i îngrădește dreptul la muncă al recurentului, care își păstrează posibilitatea de a desfășura activități profesionale în mediul privat”.