Pacienții români diagnosticați cu boli grave au acces la mai puțin de 1 din 5 tratamente aprobate la nivel european. O arată clar raportul Patients W.A.I.T. 2025, realizat de IQVIA pentru EFPIA, care plasează România pe ultimul loc din Uniunea Europeană la accesul la medicamente inovatoare.
Cat dureaza aprobarea unui tratament salvator
În timp ce media europeană pentru aprobarea unui medicament este de un an și jumătate, la noi procedurile birocratice blochează accesul bolnavilor la inovație medicală. Un pacient din România așteaptă peste trei ani până când un tratament nou ajunge pe lista de compensate.
Cifrele reci ascund de fapt destine distruse.
Să fim serioși, boala nu ia pauză cât timp dosarele se mută de la un birou la altul prin ministere. Într-o analiză detaliată publicată recent de Hotnews, Dr. Ioana Bianchi, Director Relații Externe ARPIM, atrage atenția asupra acestor medicamente inovatoare care „stau la semafor”. Ce înseamnă asta concret pentru un bolnav cronic? Înseamnă complicații severe, opțiuni terapeutice reduse la minimum și ani de viață pierduți.
Dar haideți să ne uităm la vecinii noștri. În Cehia, o țară cu provocări economice similare, un pacient primește tratamentul în aproximativ 685 de zile de la aprobarea europeană.
Bugetul alocat sanatatii si costurile ascunse
Și totuși, de ce se întâmplă asta? Problema pleacă direct de la finanțarea precară. România investește din fonduri publice doar în jur de 4% din PIB în sănătate. Nici dacă adunăm cheltuielile totale (publice și private) nu depășim 5,7% din PIB, un nivel care ne ține ferm la coada clasamentului european.
Cheltuiala publică netă pentru medicamente este de abia 138 de euro pe cap de locuitor. Suma este cu aproape 40% sub media Europei Centrale și de Est, care ajunge la 220 de euro.
Numai că lipsa banilor pentru inovație nu face ca boala să dispară. Costul se mută pur și simplu către spital. În prezent, spitalele consumă aproximativ 42% din cheltuielile totale de sănătate. Din buzunarul pacientului pleacă direct aproximativ 23% din cheltuielile totale, iar industria farmaceutică acoperă cam un sfert din cheltuiala publică netă prin mecanisme de tip clawback.
Rezultatele lipsei de tratamente la timp se văd direct în statistici. Țara noastră înregistrează 228 de internări evitabile pentru diabet la 100.000 de adulți și are printre cele mai slabe performanțe la mortalitatea la 30 de zile după infarct miocardic acut.
Impactul demografic si economic pe termen lung
Iar presiunea pe sistemul sanitar abia începe. Numărul spitalizărilor asociate insuficienței cardiace este proiectat să crească masiv, de la 42.100 în 2026 la 57.200 în 2035. Până la urmă, sănătatea populației dictează direct ritmul economiei naționale.
Până în 2050, populația de vârstă activă din România este proiectată să scadă cu 23%. Impactul estimat asupra veniturilor fiscale este uriaș: aproximativ 1,9 miliarde euro pe an.
Potrivit datelor furnizate de WifOR Institute, calculele arată clar eficiența tratamentelor moderne. Fiecare euro investit în medicamente inovatoare generează aproximativ 8 euro în beneficii economice și sociale în România.
