Medicul Norman Swan explică ce poate susține sănătatea creierului după 40-50 de ani

Autor al cărții „The Brain Cliff”, dedicată îmbătrânirii cerebrale și posibilităților de a întârzia deteriorarea funcțiilor cognitive, medicul consideră că retragerea completă din activitate poate accelera declinul. În opinia sa, munca este în general benefică pentru creier, fără să fie obligatoriu un serviciu plătit.

Recomandările lui Swan includ următoarele activități și alegeri alimentare:

Mișcarea și alimentația antiinflamatoare susțin creierul

• Exerciții fizice, care favorizează plasticitatea cerebrală, adică posibilitatea creierului de a se adapta și de a forma conexiuni.
• O alimentație antiinflamatoare, orientată spre reducerea inflamației, cu legume, în special frunze verzi, fructe de pădure și alimente fermentate precum iaurtul, alături de un consum redus de carne roșie. Aceasta poate susține sănătatea creierului.
• Menținerea activității intelectuale și sociale prin voluntariat, învățarea unor abilități noi și activități complexe, care pot îndeplini un rol similar muncii plătite.

„Pensionarea pe canapea, cu Netflix, este o idee proastă”, avertizează Norman Swan. Medicul spune că aceste schimbări pot fi începute la orice vârstă.

Viteza de gândire și cunoștințele evoluează diferit cu vârsta

Swan consideră greșită compararea permanentă a capacității cognitive adulte cu cea din jurul vârstei de 20 de ani. Atunci atinge nivelul maxim inteligența fluidă, asociată vitezei de gândire și rezolvării problemelor. Inteligența cristalizată, bazată pe cunoștințe și experiență, poate continua însă să se dezvolte.

Creierul își construiește noi rețele neuronale pentru a-și susține funcțiile, printr-un proces numit „scaffolding” cerebral. Conexiunile se extind în timp către lobii frontali, inclusiv cortexul prefrontal, implicat în memorie, judecată, luarea deciziilor și controlul emoțional.

Potrivit medicului, gestionarea stresului poate sprijini acest proces. Ruminația, adică gândurile repetitive și neproductive, ocupă resurse importante ale cortexului prefrontal. Depresia și consumul de alcool pot afecta, de asemenea, această regiune.

Și momentele în care mintea rătăcește aparent fără scop ar putea fi utile. Activitatea rețelei modului implicit, asociată repausului și visării cu ochii deschiși, pare să favorizeze conexiunile dintre regiuni ale creierului.