Sari la conținut

Parlamentul revotează dacă se dau bani publici pentru centrale în unele blocuri cu încălzire comună

Ajutorul pentru centrale propus pentru unele blocuri racordate la puncte termice mici nu se aplică încă. Președintele Nicușor Dan a cerut Parlamentului, la 30 octombrie 2026, să reexamineze legea care l-ar permite, potrivit cererii publicate de Administrația Prezidențială. Parlamentul trebuie să voteze din nou înainte ca această prevedere să poată intra în vigoare.

Lectură: 4 min
O centrală termică murală albă montată într-un subsol sau cameră tehnică insalubră, conectată la o rețea complexă de țevi metalice și un schimbător de căldură
Imagine ilustrativă - News24

Până atunci, rămâne valabilă regula din Ordonanța Guvernului nr. 16/2025: fondurile publice nu pot fi folosite pentru instalarea cazanelor autonome pe combustibili fosili, cu excepțiile prevăzute deja de ordonanță. Regula se aplică de la intrarea în vigoare a ordonanței, publicată la 22 august 2025. Ea privește ajutorul din bani publici, nu cumpărarea unei centrale din bani proprii.

Cine ar putea primi ajutorul după vot

Textul trimis la reexaminare ar permite acordarea de ajutor pentru montarea unor cazane pe combustibili fosili sau a altor sisteme individuale de încălzire în clădiri legate la puncte termice cu mai puțin de 50 de utilizatori finali. Primăriile ar putea plăti din fonduri proprii, iar autoritățile centrale, din fonduri europene. Perioada ar fi de cel mult doi ani de la intrarea în vigoare a legii de aprobare; ea nu a început.

Pragul se referă la utilizatorii deserviți de punctul termic, nu este prezentat în lege drept un număr de apartamente sau de persoane. Legea aflată la reexaminare nu stabilește o sumă pentru fiecare locatar, un formular de înscriere ori o listă de acte. Nici votul Parlamentului, dacă ar păstra prevederea, nu ar însemna că fiecare imobil vizat primește automat bani: textul le-ar permite autorităților să acorde ajutorul.

Ordonanța în vigoare lasă deja anumite excepții, între care lucrările de întreținere sau reparare, unele sisteme care folosesc și energie regenerabilă și investițiile europene selectate înainte de 2025 în condițiile prevăzute de lege. Excepția adăugată ulterior de Camera Deputaților folosește alt criteriu: mărimea punctului termic. Interdicția de bază privește cazanele autonome pe combustibili fosili, nu orice sistem individual de încălzire. Potrivit Ordonanței Guvernului nr. 16/2025, excepțiile existente țin de tipul lucrării, utilizarea energiei regenerabile, sprijinul pentru prețul energiei sau programe europene selectate înainte de 1 ianuarie 2025. Noua excepție ține de numărul utilizatorilor finali ai punctului termic și ar dura maximum doi ani.

De ce se întoarce legea în Parlament

Camera Deputaților a adoptat legea la 1 aprilie 2026, cu 219 voturi pentru, 20 împotrivă și 3 abțineri. Parlamentul a trimis-o la promulgare pe 9 aprilie. Președintele a contestat-o mai întâi la Curtea Constituțională, care a respins criticile printr-o decizie publicată la 23 octombrie 2026. Cererea de reexaminare este un pas separat de acel proces.

În cererea sa, președintele susține că regula europeană oprește, cel târziu de la 1 ianuarie 2025, stimulentele pentru cazane autonome pe combustibili fosili, în afara unor investiții selectate înainte de 2025 prin fondurile europene indicate de regulă. El critică și formularea generală „din fonduri europene” din legea votată, și perioada suplimentară de doi ani. Curtea Constituțională a decis că legea este constituțională față de criticile primite; Parlamentul poate totuși să schimbe prevederea la reexaminare.

Ce poate face locatarul interesat

Un locatar poate întreba în scris primăria dacă există o schemă locală de sprijin, câți utilizatori finali deservește punctul termic și ce acte ar fi cerute. Primăria nu poate acorda ajutor în baza noii excepții cât timp legea nu este promulgată și publicată.

Parlamentul poate accepta cererea integral sau parțial, poate păstra textul ori poate modifica prevederile legate de obiecțiile președintelui. Potrivit documentului oficial publicat pe Portalul Legislativ, reexaminarea se desfășoară în limitele cererii prezidențiale, iar Parlamentul poate accepta, respinge sau modifica textele legate de cerere. Constituția prevede cel mult 10 zile pentru promulgare de la primirea legii adoptate după reexaminare. Mai întâi, Parlamentul trebuie să voteze forma reexaminată.

Distribuie

Daniela Serban scrie la rubricile Externe, Politică și Infrastructură de pe news24.ro. Toate articolele →

Citește și

Parteneri Articole recomandate din rețeaua noastră