Pericolul mai mare decât un virus: Criza medicală mortală

Rezistența antimicrobiană (AMR) este descrisă de specialiști drept o criză medicală în plină expansiune. Potrivit unei analize recente, dacă nu sunt luate măsuri urgente, acest fenomen ar putea duce la pierderea a milioane de vieți omenești, în paralel cu o destabilizare economică globală de proporții. Estimările sunt sumbre: pierderi anuale de până la 2.000 de miliarde de dolari până în 2050, doar din cauza infecțiilor care nu mai răspund la tratamentele clasice.

Un raport realizat de Center for Global Development, cu sprijinul financiar al guvernului britanic, arată că dacă nu se intervine rapid la nivel global, Produsul Intern Brut ar putea scădea cu 1.700 de miliarde de dolari anual, afectând grav sănătatea publică și stabilitatea financiară.

Economiile mari, printre cele mai expuse

Printre cele mai vulnerabile națiuni se numără Statele Unite, Uniunea Europeană și Regatul Unit, conform analizei. Estimările arată următoarele pierderi anuale de PIB dacă AMR scapă de sub control:

– SUA: 295,7 miliarde dolari
– Uniunea Europeană: 187 miliarde dolari
– Regatul Unit: 58,6 miliarde dolari
– China: 722 miliarde dolari
– Japonia: 65 miliarde dolari

Pe lângă impactul financiar, efectele asupra sistemului sanitar sunt alarmante. Institutul pentru Măsurarea și Evaluarea Sănătății estimează că, până în 2050, numărul de decese cauzate de bacterii rezistente ar putea crește cu 60%.

„În SUA s-ar putea înregistra peste 1,3 milioane de decese anual, iar în Regatul Unit, aproape 184.000”, notează raportul.

Costuri uriașe și soluții ignorate

Tratamentul infecțiilor cu superbacterii este mult mai scump și presupune perioade de spitalizare îndelungate. Potrivit cercetării, costurile medicale se dublează în astfel de cazuri față de cele provocate de infecțiile obișnuite. Estimările arată:

– Cheltuieli globale în sănătate: 176 miliarde dolari/an
– SUA: peste 57 miliarde dolari
– Marea Britanie: creștere de la 900 milioane la 3,7 miliarde dolari

Raportul evidențiază că soluții există, însă lipsa de acțiune și subfinanțarea domeniului sporesc riscurile. Investițiile în dezvoltarea de antibiotice noi, alături de extinderea accesului la tratamente eficiente, ar putea preveni un scenariu catastrofal.

Totuși, tăierea ajutoarelor externe și lipsa unei strategii globale unitare pun bețe în roate oricărei acțiuni concrete. Criza rezistenței antimicrobiene nu este doar o problemă de sănătate publică, ci o bombă cu ceas care amenință echilibrul global. Cu posibile pierderi economice de trilioane de dolari și milioane de vieți puse în pericol, este momentul ca liderii mondiali să trateze acest fenomen cu seriozitatea cuvenită. Fără acțiuni rapide, riscăm să intrăm într-o eră post-antibiotice, în care o simplă infecție ar putea deveni din nou mortală.

Imaginea articolului: https://financiarul.ro/wp-content/uploads/2025/07/coronavirus-disease-covid-2019-5060510_1280.webp

Sursa: financiarul.ro