Peste 5,2 milioane de români se confruntă cu riscul de sărăcie sau excluziune socială, arată cele mai recente date oficiale. Cifrele pentru anul 2025 desenează o realitate dură pentru o mare parte din populație, unde aproape unul din cinci cetățeni trăiește la limita supraviețuirii, încercând să își acopere strict cheltuielile de bază de la o lună la alta.
Cifrele sărăciei relative la nivel național
În anul 2025, aproape 18,4% din populația rezidentă a României a trăit sub pragul sărăciei relative. Vorbim despre aproape 3,47 milioane de oameni aflați în această situație vulnerabilă. Institutul Național de Statistică (INS) indică o scădere ușoară față de anul precedent, de 0,6 puncte procentuale.
Dar ce înseamnă asta concret pentru bugetul familiei?
Conform INS, 27,4% din populație, aproape 5,2 milioane de oameni, s-a aflat în risc de sărăcie sau excluziune socială, potrivit indicatorului AROPE. Această valoare este în scădere cu 0,5 puncte procentuale față de 2024. Dincolo de aceste mici ajustări statistice în minus, volumul total al persoanelor afectate rămâne unul uriaș pentru o economie europeană.
Statisticile arată că femeile au înregistrat o rată a sărăciei ușor mai ridicată decât bărbații. Procentul în cazul lor a fost de 18,7% față de 18,0%.
Tinerii și copiii sunt cei mai loviți de lipsuri
Când analizăm structura pe vârste, realitatea lovește cel mai tare în generațiile tinere. Cele mai afectate categorii de vârstă sunt tinerii de 18, 24 de ani (25,8%) și copiii (23,6%).
Gospodăriile cu copii dependenți înregistrează un risc mult mai ridicat de excluziune socială (29,4%), comparativ cu cele fără minori (24,6%). Așa cum se arată într-o analiză publicată recent de Libertatea, în ceea ce privește deprivarea materială și socială, aceasta afectează în mod special copiii (21,1%) și vârstnicii (19,2%).
Practic, familiile numeroase și pensionarii (categoriile cu venituri fixe sau dependente de sprijinul statului) resimt cel mai puternic presiunea costurilor zilnice.
Harta sărăciei și lipsa locurilor de muncă
O altă problemă cronică este lipsa activității economice susținute în anumite zone. Datele arată că 5,6% dintre persoanele sub 65 de ani au trăit în gospodării cu intensitate foarte redusă a muncii. Iar 16,8% dintre români au fost afectați de deprivare materială și socială severă.
Diferențele dintre județe rămân uriașe, conturând o țară împărțită în două viteze economice complet diferite. Cele mai ridicate valori ale riscului de sărăcie sau excluziune socială au fost înregistrate, la nivel regional, în Sud-Est (38%) și Sud-Vest Oltenia (36%).
Să fim serioși, discrepanța dintre Capitală și restul țării nu este o noutate absolută, dar procentele confirmă adâncirea acestui clivaj. La polul opus față de regiunile din sud, București-Ilfov rămâne regiunea cu cel mai scăzut nivel (13,6%).
Sute de mii de români în vulnerabilitate extremă
Există însă un segment de populație care se confruntă cu absolut toate greutățile simultan.
Conform INS, aproape 403.000 de oameni s-au aflat simultan în toate cele trei situații de vulnerabilitate: sărăcie, deprivare materială severă și intensitate foarte redusă a muncii. Acești cetățeni reprezintă nucleul dur al excluziunii sociale, unde intervenția autorităților este cel mai greu de realizat în mod eficient.
Următorul set de date agregate privind evoluția nivelului de trai va fi publicat de Institutul Național de Statistică în a doua jumătate a anului curent.
