Prețul motorinei ajunge la 10,83 lei. România înregistrează cea mai mare scumpire din UE

Prețurile afișate la pompă

Luni dimineață, datele din aplicația Monitorul Prețurilor la carburanți arată o realitate dură pentru șoferi. Un litru de motorină standard a ajuns la 10,57 lei la Petrom. La OMV și Rompetrol prețul este de 10,63 lei, în timp ce la Lukoil atinge un maxim de 10,83 lei.

Sortimentul diesel premium a sărit de pragul psihologic de 11 lei. Concret, vorbim de 11,34 lei la Petrom, 11,44 lei la Rompetrol și OMV, și 11,63 lei la Lukoil.

Nici benzina nu a scăpat de majorări. Sortimentul standard costă 9,41 lei la Petrom și 9,47 lei la OMV, MOL și Rompetrol. Pentru benzina premium, șoferii scot din buzunar între 9,89 lei la Petrom și 10,04 lei la Rompetrol, OMV și MOL.

Paradoxul românesc comparativ cu restul Europei

„Explicația simplă ar fi că motorina s-a scumpit pe piețele internaționale. Într-adevăr, cotația motorinei mediteraneene a crescut cu 11,86% într-o singură săptămână. Numai că această explicație nu este suficientă”, arată o analiză a Asociației Energia Inteligentă.

Și atunci, cum vine asta?

Într-o analiză detaliată publicată recent de Hotnews, se arată că România (care își asigură din producția internă o cincime din motorina consumată) a transferat creșterea la pompă mult mai agresiv decât țările dependente de importuri. Ungaria are o structură de aprovizionare aproape identică: 12% țiței intern, 66% motorină din țiței importat și 22% import direct. La vecinii noștri nu s-a înregistrat nicio creștere a prețului mediu la pompă.

Mai mult, în alte state europene carburanții chiar s-au ieftinit.

În Italia prețurile au scăzut cu 4%, în Slovenia cu 1%, iar în Irlanda cu 0,2%.

Unde se duc banii din diferența de preț

Dacă tragem linie și calculăm cotațiile internaționale, cursul valutar, taxele și costurile logistice, prețul maxim justificabil ar fi de aproximativ 10,20 lei pentru un litru.

Dar la pompă vedem altceva. Există o diferență de circa 0,45 lei pe litru care trebuie explicată. Motivele sunt pur comerciale și strategice. Companiile transmit mult mai rapid scumpirile și întârzie ieftinirile. Ba chiar anticipează posibile intervenții ale statului, cum ar fi o reducere a accizei. Până la urmă, menținerea deliberată a unui preț ridicat avantajează simultan companiile petroliere și bugetul public.

Cine câștigă cu adevărat din scumpiri

Statul este marele câștigător pe termen scurt. Pentru fiecare litru de motorină vândut, bugetul încasează suplimentar 7,8 bani doar din TVA. Dacă prețurile rămân la acest nivel, vorbim de aproximativ 186 milioane de lei pe lună în plus la bugetul de stat.

Numai că această bucurie fiscală ascunde costuri masive pentru economie.

V-ați gândit vreodată cum ne afectează direct aceste cifre? Scumpirea motorinei lovește în lanț:

• Mărește imediat costul transportului de mărfuri.
• Se transmite direct în prețul alimentelor și al bunurilor la raft.
• Alimentează inflația generală.
• Crește cheltuielile instituțiilor publice și reduce profitabilitatea companiilor.
• Frânează consumul populației și investițiile private.

Iar Guvernul pare să prefere acest mecanism convenabil. preocupărilor pe termen scurt, statul bifează câteva avantaje clare. Primul este încasarea imediată a TVA-ului, fiecare scumpire generând venituri fără introducerea oficială a unei taxe noi. Al doilea avantaj este transferul costului politic către benzinării, oficialii putând susține că piața liberă dictează tarifele.

Să fim serioși, se evită astfel reducerea imediată a taxelor, o decizie care ar lovi vizibil veniturile bugetare curente.

Mecanismul politic funcționează perfect. Statul tolerează prețul ridicat, încasează masiv în perioada de vârf, pentru ca ulterior să poată anunța măsuri de sprijin sub forma returnării unei părți limitate din bani sau ajutoare pentru anumite categorii sociale. Deficitul bugetar este cosmetizat marginal pe termen foarte scurt prin veniturile suplimentare din TVA, chiar dacă problema structurală a economiei rămâne nerezolvată.