Un plin de 50 de litri de benzină ar putea goli buzunarele șoferilor de aproape 500 de lei, în cel mai pesimist scenariu generat de conflictul militar din Iran. Explozia prețului la petrol, după atacurile americano-israeliene și blocarea Strâmtorii Ormuz, a trimis deja o undă de șoc pe piețele globale. Pentru România, impactul nu se va opri la pompă, ci se va propaga în lanț, de la costul transportului la prețul alimentelor de pe raft. Iată, pas cu pas, ce s-a întâmplat, ce spun analiștii și care sunt calculele pentru buzunarul fiecărui șofer.
Șoc pe piețele globale
Luni dimineață, 3 martie 2026, piețele energetice s-au trezit într-o nouă realitate. Cotația barilului de petrol Brent, etalonul internațional, a urcat brusc cu 9%, ajungând la 79,41 dolari, de la 72,87 dolari vineri. Similar, petrolul american WTI a înregistrat o creștere de 8,6%, la 72,79 dolari. Scumpirea vine direct pe fondul atacurilor lansate de SUA și Israel asupra Iranului începând cu 28 februarie, care au culminat cu asasinarea ayatollahului Ali Khamenei și cu decizia Teheranului de a închide Strâmtoarea Ormuz.
Problema? Prin acest punct maritim îngust trece aproximativ o cincime din tot petrolul transportat pe mare la nivel mondial. „Cel mai imediat și tangibil eveniment care afectează piețele petroliere este oprirea efectivă a traficului prin Strâmtoarea Ormuz, împiedicând 15 milioane de barili de țiței pe zi să ajungă pe piețe”, a declarat pentru Reuters Jorge Leon, șeful departamentului de analiză geopolitică la Rystad Energy. Navele petroliere stau la coadă de o parte și de alta a strâmtorii, temându-se de atacuri sau neputând obține asigurare pentru tranzit.
Două scenarii pe masă
Analiștii economici au conturat două posibile direcții, în funcție de evoluția conflictului. Scenariile, prezentate de firma de consultanță Frames, arată o volatilitate extremă.
Scenariul moderat presupune că războiul rămâne limitat, iar tranzitul prin Strâmtoarea Ormuz este doar parțial afectat. Chiar și așa, teama investitorilor și speculațiile ar putea împinge rapid prețul barilului Brent spre un prag de 80-85 de dolari. Ne aflăm deja în acest teritoriu.
Scenariul pesimist, marcat de un război pe scară largă și de blocarea totală a strâmtorii, ar avea consecințe „catastrofale”, avertizează experții. În această situație, prețul petrolului ar putea atinge niveluri record, variind între 100 și 120 de dolari pe baril. O astfel de explozie ar declanșa un val inflaționist global, forțând băncile centrale să mențină dobânzile ridicate, riscând o recesiune profundă.
Efect de domino în economie
Impactul nu se limitează la carburanți. Piața gazelor naturale ar suferi o lovitură la fel de dură. Qatar, unul dintre cei mai mari exportatori de gaze naturale lichefiate (GNL) din lume, folosește exclusiv Strâmtoarea Ormuz pentru a ajunge în Europa și Asia. O blocadă ar tăia accesul la o sursă vitală de energie, iar prețurile pe bursele europene ar exploda, amintind de criza energetică din anii trecuți.
Apoi, urmează transportul maritim de mărfuri. Costurile asigurărilor pentru navele care tranzitează zone periculoase, cunoscute ca „prime de risc de război”, au explodat. Potrivit analizei Frames, acestea au crescut de la o fracțiune de procent la peste 1% din valoarea navei. Pentru un portcontainer de 100 de milioane de dolari, asta înseamnă un cost suplimentar de sute de mii de dolari pentru o singură trecere. Ruta ocolitoare, pe la sudul Africii, adaugă 10-14 zile călătoriei, dând peste cap lanțurile de aprovizionare. Fabricile pot rămâne fără componente, iar retailerii cu rafturile goale. Consultantul fiscal Adrian Negrescu avertizează că aceste costuri mai mari se vor vedea direct la raft.
Ce spun autoritățile de la București
La București, oficialii încearcă să calmeze spiritele. Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a declarat la Digi24 că aprovizionarea României cu combustibil nu este oprită. „Aducem inclusiv din Norvegia și Arabia Saudită”, a precizat ministrul, fără a oferi însă estimări clare despre evoluția prețurilor la pompă.
În același timp, Consiliul Concurenței a anunțat că monitorizează atent piața. Președintele instituției, Bogdan Chirițoiu, a transmis un avertisment clar: „Nu am vrea să vedem creșteri nejustificate de preț”. Acțiunea vine în contextul în care, conform datelor oficiale, orice șoc pe piața țițeiului se reflectă rapid în prețurile afișate de benzinării.
Calculul pentru un plin de 50 de litri
Dar ce înseamnă concret pentru șoferi? Să facem calculele pe baza scenariilor analiștilor, pornind de la un preț mediu de 7,2 lei/litru înainte de criză.
- Situația actuală (Brent ~80$/baril): O creștere de aproximativ 8 dolari pe baril se traduce, de regulă, printr-o scumpire de circa 0,40 – 0,50 lei pe litru la pompă. Prețul mediu ar urca la 7,6 – 7,7 lei/litru. Un plin de 50 de litri ar costa între 380 și 385 de lei.
- Scenariul pesimist (Brent 120$/baril): O creștere de aproape 50 de dolari față de nivelul de dinainte de conflict ar adăuga cel puțin 2,4 lei la prețul fiecărui litru. Benzina ar ajunge la un preț mediu de 9,6 lei/litru. În acest caz, un plin de 50 de litri ar costa 480 de lei.
O mică speranță vine de la OPEC+. Opt țări din cartel, inclusiv Arabia Saudită și Rusia, au anunțat că vor crește producția cu 206.000 de barili pe zi în aprilie, o decizie luată, ce-i drept, înainte de izbucnirea războiului. Măsura este însă prea mică pentru a compensa blocajul celor 15 milioane de barili din Strâmtoarea Ormuz. Toate privirile rămân ațintite asupra evoluțiilor militare și diplomatice din Orientul Mijlociu, de care depinde direct prețul pe care îl vom plăti la pompă în săptămânile următoare.
Surse:
