Sindicatele din educație pregătesc un nou blocaj major în școli. Noua lege a salarizării elaborată de Ministerul Muncii taie drastic indemnizația de dirigenție și aduce coeficienți care îi nemulțumesc profund pe profesori.
Bani mai putini pentru dirigentie
Conform noului proiect, profesorii care sunt și diriginți vor primi un spor de doar 240 de lei net. Suma reprezintă 10% din valoarea de referință (stabilită la 4.100 de lei, dar aplicabilă abia din 2027). Până la urmă, vorbim despre o muncă suplimentară deloc neglijabilă.
Președintele Federației Sindicatelor Libere din Învățământ, Simion Hăncescu, avertizează că dascălii pur și simplu nu vor mai prelua clasele în toamnă.
„Profesorii diriginți vor primi doar puțin peste 200 de lei net, aceasta fiind o activitate extrem de complexă și care necesită mult timp. Situația este dramatică, pentru că mulți directori s-au rugat de profesori să preia această responsabilitate chiar și atunci când era plătită la 10% din salariu, adică un profesor cu 25 de ani vechime primea peste 1.000 de lei brut, dar acum guvernanții propun doar 410 lei brut, adică aproximativ 200 de lei net, ceea ce este o batjocură totală. Dacă această lege va rămâne în vigoare, activitatea de dirigenție va fi refuzată în toamnă, întrucât nu poate fi impusă în fișa postului, dar trebuie să fie plătită în mod corespunzător”, a declarat liderul sindical.
Guvernul uita de promisiunile din timpul grevei
Cum s-a ajuns la această ruptură totală între profesori și decidenți?
Sindicaliștii acuză Guvernul că ignoră complet angajamentele luate anul trecut. Hăncescu amintește contextul tensionat.
„În anul 2023, sistemul educațional a fost scena unui conflict major, cu aproximativ 100.000 de persoane ieșite în stradă și o grevă de trei săptămâni, desfășurată la sfârșitul anului școlar, care a fost suspendată doar după ce guvernul de atunci s-a angajat, prin Ordonanța de Urgență nr. 57, ca în noua lege a salarizării să fie stabilite grile astfel încât salariul unui profesor debutant să pornească de la nivelul salariului mediu brut pe economie, care în prezent este de 8.600 de lei brut.”
Dar lucrurile s-au schimbat radical pe parcursul negocierilor. Așa cum reiese din detaliile publicate de Adevarul, grilele discutate inițial cu Banca Mondială au fost modificate peste noapte.
„În luna aprilie, când ministrul Muncii era domnul Manole, a apărut un draft al legii salarizării, însă acesta a ieșit public și a declarat că grila nu este cea corectă, catalogând-o drept un fake news, iar ulterior, după schimbarea conducerii ministerului și venirea domnului Pîslaru, în luna mai a fost trimis oficial un nou draft, care este aproape identic cu varianta actuală, ceea ce înseamnă că diferențele salariale au fost modificate arbitrar, prin simple ajustări ale coeficienților”, a explicat Hăncescu.
Profesorii prefera sa piarda miliardele din PNRR
Și sociologii confirmă dezastrul din sistem. Ștefan Guga, cercetător la Syndex România, este sceptic în privința reformei.
„La educație e foarte clar că situația este catastrofală, chiar dacă era ea oricum. Mă îndoiesc că noua lege va aduce îmbunătățirile de care avem nevoie la educație, pentru că scopul ei este acela de a limita cheltuielile”, a transmis Guga.
Mai mult, liderul FSLI atrage atenția asupra unui detaliu absurd legat de fondurile europene.
„Se creează un paradox: PNRR-ul cere eliminarea inechităților din actuala lege, dar noua lege este chiar mai inechitabilă decât cea veche, am solicitat și domnului Bolojan o discuție pe această temă”, a arătat Hăncescu.
Legat de riscul blocării banilor europeni, sociologul Ștefan Guga aduce nuanțe tehnice.
„Criteriul acesta de echitate este destul de alunecos, din câte țin minte acesta se raporta doar la diferența dintre salariul cel mai mare și cel mai mic salariu, chestiune despre care s-a și vorbit mult în spațiul public. Întrebarea adesea se pune de câte ori câștigă mai mult persoana cu cel mai mare salariu, care poate fi sau nu președintele, decât persoana cu cel mai mic salariu. Cu cât raportul acesta este mai mic, cu atât se consideră, cel puțin teoretic, că legea e mai echitabilă.”
Numai că sindicaliștii au luat deja o decizie radicală. Să fim serioși, tensiunea din școli a atins din nou cote maxime.
„În opinia noastră, este de preferat să pierdem cei 760 de milioane de euro, echivalentul a 4 miliarde de lei, decât să adoptăm o lege a salarizării care va genera haos, nemulțumire profundă și va scoate oamenii în stradă, mai ales că după începerea școlii ne putem aștepta la proteste ample și la o grevă generală de proporții, ceea ce ar distruge și mai mult sectorul bugetar și Educația. Este clar că principalul promotor al acestor măsuri este Ilie Bolojan, care, încă din 2002, a luat măsuri cinice și iresponsabile ce au afectat Educația, anul trecut a continuat în aceeași direcție, iar acum pare să urmărească același scop, dând impresia că urăște educația și, prin extensie, copiii din România, pentru că, pana la urma batjocorirea profesorilor se reflectă asupra copiilor”, a conchis liderul sindical.
Cum arata salariile pe noua grila
Cifrele propuse vorbesc de la sine.
Conform proiectului, un profesor debutant cu studii superioare de lungă durată va avea un coeficient de 1,90, echivalentul a 7.790 lei brut. Pentru profesorii cu grad didactic I și peste 25 de ani vechime, coeficientul maxim ajunge la 2,38, ceea ce înseamnă un venit brut de 9.758 lei. În același timp, învățătorii și educatorii cu studii liceale vor fi încadrați cu salarii cuprinse între 7.462 lei și 8.446 lei.
