Președintele Nicușor Dan are pe masă trei variante de lucru pentru rezolvarea crizei politice declanșate după ce Parlamentul a respins luni cabinetul condus de Adrian Veștea. Negocierile purtate marți, 23 iunie, la Palatul Cotroceni aduc în prim-plan un executiv minoritar condus de PSD, o coaliție de dreapta sau un guvern mixt condus de un tehnocrat. Numai că fiecare dintre aceste opțiuni se lovește de obstacole politice majore chiar din faza discuțiilor preliminare.
Varianta guvernului minoritar condus de PSD
Delegația social-democrată a mers la consultările cu șeful statului având o propunere clară și directă. Partidul vrea să instaleze un guvern minoritar cu liderul PSD Sorin Grindeanu în funcția de premier. Această formulă matematică ar avea nevoie de voturile PNL sau de susținerea parlamentarilor AUR pentru a trece de votul de învestitură din legislativ.
„PSD l-a anunţat astăzi pe preşedintele României că este gata să îşi asume guvernarea. Acest lucru l-am spus şi la întâlnirile anterioare. Aşteptăm finalul acestor consultări iar PSD este, aşa cum am spus, gata să formeze un guvern, un guvern pe care, urmare a acestor discuţii pe care preşedintele le va avea, ne-am dori să intre cât mai rapid în funcţie, pentru că orice zi pierdută, nu pentru Partidul Social-Democrat, ci pentru România, aduce minus”, a declarat Sorin Grindeanu, imediat după finalul întrevederii cu președintele.
Dar președintele privește această opțiune cu mari rezerve, după cum a relatat Adevarul în analiza publicată marți. Șeful statului vrea să evite cu orice preț percepția publică a unei înțelegeri secrete cu social-democrații pentru înlăturarea lui Ilie Bolojan de la conducerea executivului. Mai mult, Nicușor Dan încearcă să mențină o distanță politică reală și cât mai mare între PSD și AUR (pentru a reduce riscul apariției unei majorități favorabile unei eventuale suspendări din funcție).
Blocajul de pe partea dreapta a scenei politice
A doua variantă de pe masa președintelui implică o formulă guvernamentală de dreapta, gândită inițial de Ilie Bolojan. Această propunere ar reuni la un loc PNL, USR și UDMR, primind teoretic sprijin și din partea grupului parlamentar al minorităților naționale.
Numai că matematica parlamentară nu iartă pe nimeni în astfel de situații. Fără voturile PSD, acest cabinet nu are efectiv nicio șansă să obțină majoritatea necesară în plen. V-ați gândit cum ar putea funcționa un guvern fără susținere stabilă în Parlament?
Dincolo de calculele pe hârtie, social-democrații nu au niciun motiv să cedeze inițiativa. Surse din interiorul taberei social-democrate confirmă că există presiuni puternice asupra lui Sorin Grindeanu pentru ca partidul să nu lase guvernarea din mână. Să fim serioși, este puțin probabil ca PSD să voteze învestirea unui executiv de dreapta doar pentru a se retrage apoi cuminte în opoziție.
Iar asta blochează complet negocierile pe axa de dreapta.
Alexandru Nazare revine in calcule pentru functia de premier
A treia opțiune analizată la Cotroceni este desemnarea unui premier fără afiliere politică formală. Acesta ar urma să conducă un cabinet mixt, alcătuit din miniștri PSD, UDMR și independenți.
Și aici structura este cel puțin atipică pentru politica românească. În această formulă, guvernul ar urma să fie învestit cu sprijinul partidelor PNL și USR, în timp ce PSD și UDMR ar rămâne, practic, la putere. Numele vehiculat intens pentru funcția de prim-ministru este Alexandru Nazare, actualul ministru al Finanțelor.
Calculele politice sunt complicate.
Oficial, Nazare nu este membru al vreunui partid politic. După ce a activat în trecut în PDL și ulterior în PNL, el a ocupat în ultimii ani un loc în Consiliul de Administrație al Băncii Naționale a României. Revenirea lui în executiv s-a produs chiar la solicitarea directă a lui Ilie Bolojan. Fostul premier i-a cerut să preia portofoliul Finanțelor fără a se reînscrie în PNL.
Ulterior, Alexandru Nazare a acceptat să rămână în funcție și în cabinetul propus de Adrian Veștea. Acel cabinet a fost respins oficial luni de Parlament, lăsând deschisă criza politică actuală.
