Pentagonul a pus pe masă un acord care schimbă totul. Raytheon, brațul de armament al RTX, va crește producția de rachete Tomahawk de peste 16 ori. De la vreo 60 de unități fabricate acum pentru armata americană, se sare la 1.000 anual. Diferența e uriașă.
HotNews scrie că înțelegerea pe șapte ani include și alte sisteme. Rachete aer-aer. Interceptoare de rachete balistice. Washingtonul vrea să-și refacă stocurile golite, iar industria de apărare a primit un semnal clar: banii vin constant, pe termen lung.
De ce Tomahawk-ul contează atât de mult
Racheta de croazieră Tomahawk susține flota americană de zeci de ani. Se lansează de pe nave și submarine. Lovește ținte terestre cu precizie chirurgicală, de la distanțe mari. Marina SUA o tratează ca pe un bisturiu strategic, un instrument pe care se bazează când trebuie să lovească fără să trimită oameni în pericol.
Varianta terestră? Mai nouă. Dă infanteriștilor aceeași capacitate de lovire la distanță pe care o aveau doar marinarii. Ucraina a cerut insistent aceste rachete anul trecut. Trump a refuzat categoric la începutul lui noiembrie.
De la 60 la 1.000 pe an. Nu e doar o cifră. E un mesaj. SUA se pregătesc pentru scenarii în care ar putea arde muniții într-un ritm pe care industria actuală nu l-ar ține.
Rachetele aer-aer și interceptoarele intră în ecuație
AMRAAM. Nume tehnic, scop simplu: doboară avioane inamice dincolo de raza vizuală. Forțele Aeriene și Marina o folosesc ca armă de bază în luptele aeriene. Producția pentru SUA sare la minimum 1.900 de unități anual.
Interceptoarele SM-3 Block IB și Block IIA vor vedea creșteri de două până la patru ori. Ce fac? Distrug rachete balistice cu rază scurtă și medie în spațiul cosmic, înainte ca acestea să reintre în atmosferă. Apărare în afara planetei. La propriu.
SM-6 e poate cel mai versatil din lot. Apărare aeriană, luptă antinavă, interceptare de rachete balistice. Trei misiuni într-o singură armă. De la 125 de unități, producția urcă la peste 500.
Strategia Trump pune presiune pe contractori
În ianuarie, Trump a semnat un ordin care leagă dividendele companiilor de apărare de termenele de livrare. Răscumpărări de acțiuni, bonusuri pentru directori — toate depind acum de cât de repede ajung armele la destinație. Industria a înțeles.
„Aceste acorduri redefinesc modul în care guvernul și industria pot colabora pentru a accelera livrarea tehnologiilor critice”, a declarat Chris Calio, directorul general al RTX.
Compania nu a spus cât valorează contractele. A menționat o „abordare de finanțare colaborativă” care protejează fluxul de numerar pe termen scurt și permite investiții masive în capacitatea de producție.
Unde se vor construi rachetele
Tucson, Arizona. Huntsville, Alabama. Andover, Massachusetts. Trei localități americane vor găzdui extinderea producției Raytheon.
Lockheed Martin a semnat acorduri similare luna trecută. Producția interceptoarelor THAAD crește de patru ori, la 400 de unități anual. Patriot PAC-3 ajunge la 2.000 de unități pe an. Tot pe contracte de șapte ani.
Schimbarea de strategie e limpede. Pentagonul nu mai cumpără arme bucată cu bucată. Garantează cererea pe ani de zile, iar companiile investesc miliarde în fabrici noi. America se reînarmează sistematic. Se pregătește pentru ce oficialii numesc „un război de mare intensitate”.
