Reviriment surprinzător pentru bălțile miniere uitate: ce se întâmplă după decenii de așteptare

O problemă veche de 35 de ani
Iazurile de decantare abandonate de la Mina Certej, Teliuc și Baia Sprie au rămas nerezolvate de peste trei decenii, lăsând în urmă ape poluate, terenuri instabile și soluri contaminate cu metale grele. Aceste zone continuă să reprezinte un pericol pentru mediu și pentru comunitățile din apropiere.

Guvernul a aprobat recent o hotărâre prin care alocă 126 milioane lei din Fondul pentru Mediu pentru închiderea și ecologizarea acestor iazuri miniere. Lucrările vor începe în 2026 și ar trebui să fie finalizate în cel mult doi ani.

Diana Buzoianu a declarat: „Poluările istorice nerezolvate de peste 35 de ani nu pot fi amânate la nesfârșit. Fiecare zi în care nu intervenim poate să coste vieți, ecosisteme și bani. Această hotărâre este rezultatul colaborării strânse cu ministrul Economiei și echipa sa, pornind de la o responsabilitate comună. Fondul pentru Mediu este un instrument financiar puternic, iar utilizarea lui pentru refacerea zonelor poluate istoric arată că tranziția verde înseamnă și reparație, nu doar inovație.

Cum vor fi cheltuiți banii
Până acum, banii destinați acestor proiecte erau împărțiți în sume mici pentru toate iazurile, ceea ce ducea la întârzieri și lipsa unor rezultate vizibile. Acum, autoritățile au stabilit priorități clare și vor direcționa resursele către zonele cu cel mai mare risc de contaminare sau alunecare de teren.

Ministerul Economiei va coordona lucrările prin compania Conversmin, iar Administrația Fondului pentru Mediu va semna contracte de finanțare nerambursabilă. Astfel, fondurile vor ajunge direct la firmele care se ocupă de ecologizare, fără intermediari suplimentari.

Lucrări concrete pe teren
La Certej și Teliuc, echipele vor consolida taluzurile iazurilor pentru a preveni alunecările de teren. La Baia Sprie, accentul va fi pus pe colectarea și tratarea apelor contaminate. După intervenții, toate zonele vor fi replantate cu vegetație adaptată, pentru a ajuta la refacerea mediului afectat.

Durata estimată pentru aceste lucrări este între un an și doi ani, în funcție de complexitatea fiecărui obiectiv. Autoritățile locale vor fi implicate în monitorizarea și susținerea proiectelor pe toată durata lor.

Implementarea acestor măsuri va reduce riscurile de contaminare a apelor și solului, va stabiliza terenurile cu potențial de alunecare și va reabilita suprafețele degradate din zonele miniere.

De ce a durat atât de mult
Radu Miruță recunoaște că problema a fost ignorată prea mult timp. „De ani de zile avem în România iazuri din fostele exploatări miniere care pun probleme oamenilor și mediului. Conversmin, compania din subordinea Ministerului Economiei, se ocupă de ele, dar ani la rând lucrurile s-au mișcat foarte greu. De ce? Pentru că se mergea pe principiul „puțin la toți” – câte o sumă mică pentru fiecare iaz, fără să se termine niciunul. Împreună cu doamna ministru Buzoianu, am schimbat această abordare: am stabilit priorități și am aprobat o hotărâre de guvern care permite realizarea lucrărilor până la capăt, în ordinea de risc și cu finanțare sigură din Fondul pentru Mediu. Vorbim de aproape 126 milioane lei, bani care nu se vor mai risipi, ci vor merge către rezultate.

Diana Buzoianu subliniază importanța responsabilității comune: „Poluările istorice nerezolvate de peste 35 de ani nu pot fi amânate la nesfârșit. Fiecare zi în care nu intervenim poate să coste vieți, ecosisteme și bani. Această hotărâre este rezultatul colaborării strânse cu ministrul Economiei și echipa sa, pornind de la o responsabilitate comună. Fondul pentru Mediu este un instrument financiar puternic, iar utilizarea lui pentru refacerea zonelor poluate istoric arată că tranziția verde înseamnă și reparație, nu doar inovație.

Statisticile arată că în județul Hunedoara, aproape jumătate din solurile din jurul iazurilor miniere depășesc limitele admise de metale grele. În unele zone, apa subterană depășește de până la zece ori standardele europene de poluare.

Autoritățile spun că, fără o priorizare clară și o finanțare concentrată, problemele de mediu nu pot fi rezolvate. Noua strategie își propune să evite fragmentarea fondurilor și să asigure finalizarea proiectelor de ecologizare.

Ce urmează după 2028
Guvernul susține că acest proiect este doar primul pas pentru refacerea zonelor poluate istoric. Diana Buzoianu afirmă că există o obligație de a curăța toate aceste zone. Următoarele pe listă sunt iazurile din Valea Jiului și alte zone afectate din Moldova.

Totuși, există și voci critice. În trecut, multe proiecte finanțate din Fondul pentru Mediu nu au fost finalizate la timp. Radu Miruță spune însă că de data aceasta contractele vor include penalizări pentru întârzieri, pentru a se asigura că termenele sunt respectate.

Rămâne de văzut dacă autoritățile vor reuși să transforme aceste zone în spații verzi și sigure pentru comunități. Primele rezultate vor putea fi observate după finalizarea lucrărilor, când zonele vor fi replantate și monitorizate atent.

Acest proiect poate deveni un model pentru alte inițiative de ecologizare, iar succesul depinde de implicarea tuturor celor responsabili și de respectarea angajamentelor asumate.

Sursa: financiarul.ro