România depășește așteptările cu primul plus bugetar din 2019 încoace

Potrivit G4media, care citează un comunicat al Ministerului Finanțelor, precedentul excedent bugetar înregistrat într-o lună ianuarie a fost în 2019. Instituția explică evoluția recentă printr-o „consolidare fiscală bazată pe o colectare mai bună și o gestionare riguroasă a cheltuielilor publice”.

Veniturile la stat, în creștere cu 17,9%

Motorul principal al acestui rezultat a fost creșterea veniturilor totale, care au însumat 55,12 miliarde de lei în ianuarie 2026. Suma este cu 17,9% mai mare față de anul precedent. Încasările din impozitul pe salarii și venit au totalizat 9,02 miliarde de lei, marcând un avans de 31,4%. Această dinamică a fost determinată de o creștere de 59,7% a încasărilor din impozitul pe dividende, pe fondul unor distribuiri concentrate în decembrie 2025.

Și încasările din impozitul pe salarii au urcat cu 13,7%, o evoluție influențată de eliminarea facilităților fiscale pentru angajații din construcții, agricultură, industria alimentară și IT. Încasările nete din TVA au atins 13,06 miliarde de lei, cu 23,9% mai mari față de ianuarie 2025, în timp ce restituirile au totalizat 4,73 miliarde de lei.

Contribuțiile de asigurări au adus la buget 18,46 miliarde de lei, în creștere cu 8,2%. Veniturile din accize au totalizat 3,67 miliarde de lei (+7%), iar cele nefiscale au însumat 5,21 miliarde de lei, un salt de 28,2%. Sumele rambursate de Uniunea Europeană au totalizat 2,28 miliarde de lei, o creștere de 33,9% față de anul 2025.

Cheltuielile publice, mai mici cu 6%

În paralel cu majorarea veniturilor, statul a redus cheltuielile totale. Acestea au fost de 54,27 miliarde de lei în luna ianuarie 2026, în scădere cu 6% față de aceeași perioadă a anului precedent. Ca procent din PIB, cheltuielile au coborât de la 3% la 2,7%.

Cheltuielile de personal au însumat 13,54 miliarde de lei, cu 0,47 miliarde de lei mai puțin față de ianuarie 2025, pe fondul reducerii unor sporuri și a măsurilor de limitare salarială. O scădere importantă, de 11,8%, s-a înregistrat și la cheltuielile cu bunuri și servicii, care au totalizat 6,51 miliarde de lei. Cheltuielile cu dobânzile s-au diminuat cu 7,9%.

Singura categorie majoră de cheltuieli care a crescut a fost cea cu asistența socială, care a ajuns la 22,74 miliarde de lei, un avans de 2%. În ceea ce privește investițiile, cheltuielile au fost în valoare de 3,62 miliarde de lei. Din această sumă, 72,22% reprezintă plăți pentru proiecte finanțate din fonduri externe nerambursabile și sume aferente componentelor de grant și împrumut ale PNRR.