România arde gazele la foc automat. Un val de frig a urcat consumul cu 17% peste media anului trecut, la aproape 58 de milioane de metri cubi pe zi. Vestea bună? Depozitele sunt încă la 65% din capacitate, mult peste media europeană, iar ministrul Energiei, Bogdan Ivan, dă asigurări că trecem iarna fără probleme. Întrebarea reală nu este însă dacă avem gaze pentru martie 2026, ci pentru o criză majoră, prelungită. Cifrele arată o realitate cu două viteze: rezerve de petrol care ne-ar ajunge teoretic șapte ani și un proiect în Marea Neagră care promite independența energetică totală, dar care mai are de așteptat.
Iarna 2026: Depozitele pline ne salvează
Gerul din ultimele zile a pus sistemul energetic național sub presiune. Consumul de gaze naturale a sărit la 58 de milioane de metri cubi zilnic, o creștere de 17% față de aceeași perioadă din 2025. Pentru a acoperi necesarul, România se bazează pe o combinație de trei surse. Producția internă curentă asigură aproximativ 23,6 milioane de metri cubi pe zi. Din depozitele subterane se extrag zilnic alte 25,5 milioane de metri cubi. Diferența este acoperită din importuri de la vecini.
Situația este sub control datorită strategiei din vara trecută. România a intrat în sezonul rece cu depozitele de gaze umplute la capacitate maximă, 100%, încă de la 1 noiembrie. Acum, la mijlocul lunii martie, nivelul a scăzut la 65%, un procentaj care este cu 11% peste media Uniunii Europene și cu 6% mai mare decât în aceeași perioadă a anului 2025. „Am convocat Comandamentul Energetic de Iarnă pentru a ne asigura că, în contextul codului de vreme rea, România este pregătită cu gaze naturale suficiente”, a declarat luni ministrul Energiei, Bogdan Ivan.
Nici la capitolul electricitate lucrurile nu stau rău, deși consumul de 8.500 de megawați depășește producția de 7.800 de megawați. Mixul de producție este diversificat: 24% din hidrocarburi (în principal gaze), 24% din hidrocentrale, 16% din energia nucleară și 14% din cărbune. Ministrul Ivan a subliniat importanța menținerii în funcțiune a termocentralelor pe cărbune, negociată cu Comisia Europeană.
„Dacă nu am fi negociat cu Comisia Europeană menținerea în funcțiune a termocentralelor pe cărbune, astăzi am fi avut o problemă majoră în producția de energie electrică”, a afirmat Bogdan Ivan.
Complexul Energetic Oltenia extrage în prezent un nivel record de 30.000 de tone de cărbune pe zi pentru a susține producția.
Revoluția din Marea Neagră
Adevărata schimbare pentru securitatea energetică a României nu stă în depozitele actuale, ci la sute de metri sub Marea Neagră. Proiectul Neptun Deep, dezvoltat de OMV Petrom și Romgaz, este piesa de rezistență. Cu rezerve estimate la 100 de miliarde de metri cubi, zăcământul este cel mai mare din sectorul românesc al Mării Negre. Infrastructura a început să fie dezvoltată în 2024, iar prima moleculă de gaz este așteptată la începutul anului 2027.
Impactul va fi uriaș. George Scutaru, directorul think-tank-ului New Strategy Center, estimează că Neptun Deep va produce anual între 7 și 8 miliarde de metri cubi de gaz. Această producție, adăugată celei de la platforma Ana (care produce deja 1 miliard de metri cubi pe an din 2023) și producției onshore, va acoperi integral consumul anual al României, de aproximativ 12 miliarde de metri cubi. Mai mult, va genera un excedent important pentru export.
România, care își acoperă deja circa 80% din necesar din surse proprii, ar putea deveni un jucător cheie în regiune, oferind o alternativă la gazul rusesc. Republica Moldova (cu un consum de 1,5 miliarde metri cubi în zona controlată de Chișinău), Bulgaria (3 miliarde) și Serbia (2,4 miliarde) sunt piețe potențiale. Veniturile estimate din acest proiect depășesc 25 de miliarde de dolari, echivalentul bugetului de apărare al României pe trei ani și jumătate.
Petrolul: 7 ani de autonomie pe hârtie
Dacă la gaze viitorul sună promițător, la petrol situația este stabilă, dar finită. Conform datelor din 2025, România deține rezerve dovedite de 600 de milioane de barili de țiței, clasându-se pe locul 45 la nivel mondial. Cifra, deși pare mare, reprezintă doar 0,034% din totalul rezervelor globale.
Tradus în termeni de consum, stocul actual este echivalentul a 7,4 ori consumul anual al țării, calculat la nivelul anului 2024. Asta înseamnă că, într-un scenariu ipotetic de criză totală, fără niciun fel de importuri, România ar avea petrol pentru aproximativ șapte ani. Calculele se bazează strict pe rezervele dovedite și nu iau în considerare potențiale zăcăminte încă neconfirmate.
Riscul vine de la Răsărit
Dezvoltarea proiectelor din Marea Neagră e mai mult decât o afacere economică, ci și o mutare strategică ce subminează influența energetică a Moscovei în regiune. Analiștii de la Atlantic Council avertizează că Rusia se va opune acestor proiecte, folosind tactici de război hibrid. Istoricul recent confirmă aceste temeri. După anexarea Crimeei în 2014, Rusia a confiscat zăcămintele de gaze ale Ucrainei.
Alte acțiuni ostile includ atacuri de tip GPS spoofing care au afectat navigația comercială, blocarea unor segmente întregi de mare sub pretextul unor exerciții navale fictive sau atacul cu drone asupra podului de la Zatoka, o legătură feroviară critică între Odesa și portul Galați. Granița zonei economice exclusive a României se învecinează practic cu cea controlată de facto de Rusia, iar protecția oferită de Articolul 5 al NATO pentru astfel de infrastructuri energetice offshore rămâne un subiect de dezbatere. Proiectul Neptun Deep deschide oportunități imense, dar vine la pachet cu riscuri geopolitice pe măsură.
