Liberalul Siegfried Mureșan este noua propunere de prim-ministru susținută de PNL, USR și UDMR. Vineri este termenul-limită până la care partidele politice trebuie să prezinte președintelui Nicușor Dan o majoritate parlamentară capabilă să instaleze un nou Executiv.
Banii europeni și blocajul politic
România funcționează de 52 de zile fără un guvern cu puteri depline, iar miza financiară este uriașă. Dacă Bucureștiul nu are un cabinet stabil până la sfârșitul lunii august, când trebuie îndeplinite reforme-cheie, riscă să piardă 11 miliarde de euro din PNRR.
Cum vă afectează asta direct bugetul familiei?
Președintele PNL București, Sebastian Burduja, explică situația fără menajamente: „Gata cu ‘ciocu’ mic și joc de glezne’. Ajunge! Au trecut 52 de zile. De atât timp țara asta nu are un guvern cu puteri depline. Iar asta nu e o cifră abstractă: înseamnă sărăcie mai mare, inflație mai ridicată, investiții ratate, fonduri europene blocate și datorii care se adună peste generații.”
Iar liberalii susțin că au oferit o variantă de compromis. Burduja a detaliat poziția partidului: „După acest eșec, PNL a venit cu singura opțiune responsabilă: dacă nu se poate vota un guvern cu majoritate parlamentară asumată, atunci putem susține un guvern minoritar. Asta nu înseamnă un cec în alb. Înseamnă un acord cu linii roșii clare: PNRR, fonduri europene, deficit sub control. Lucruri de bun simț.”
Numai că negocierile s-au lovit de un zid. Potrivit lui Burduja, lucrurile s-au blocat rapid: „Cum au răspuns ceilalți actori politici? PSD a decretat, ca pe vremuri, ‘ciocu’ mic și joc de glezne’, de parcă ar avea 60% din mandate în Parlament și tot pe-atât în sondaje.” Nici foștii parteneri nu au scăpat de critici, liberalul adăugând că „USR a ieșit cu o linie la fel de hard: ‘nu votăm guvern cu PSD’.”
Matematica parlamentară și varianta anticipatelor
Orice propunere de Guvern are nevoie de 233 de voturi pentru a trece de Parlament. Așa cum arată datele publicate vineri dimineață de Libertatea, configurația legislativului este extrem de fragmentată.
PSD controlează cel mai mare grup cu 128 de parlamentari. AUR are 90 de mandate, PNL deține 76, USR numără 59, iar UDMR are 31 de reprezentanți. Restul se împart între minorități (17), S.O.S. România (15), Uniți pentru România (14), Grupul Pace-Întâi România (11 senatori) și 23 de neafiliați.
E drept că cifrele nu mint.
Burduja a subliniat fix acest aspect: „Pentru că în Parlament aritmetica e clară: un guvern minoritar nu trece decât cu voturile celeilalte ‘tabere’ sau/și cu voturile AUR. Nu există a treia variantă.”
Dacă impasul continuă, liderul PNL București vede o singură ieșire. „Dacă nimic nu se schimbă? Am mai spus-o: anticipate. Când clasa politică nu mai poate produce un guvern, soluția morală și constituțională nu e să mai cârpim încă o lună de interimat și improvizație. Soluția e să ne întoarcem la cetățeni.” El a concluzionat tăios: „Românii nu mai au răbdare cu jocurile de culise și circul aferent. Și au dreptate să nu mai aibă.”
PSD cere instalarea lui Grindeanu
Și social-democrații pun presiune pentru o rezolvare rapidă, dar cu omul lor la Palatul Victoria. Deputatul PSD Marius Budăi a cerut instalarea imediată a unui cabinet condus de președintele PSD, Sorin Grindeanu.
„România nu mai are nevoie de încă o rundă de negocieri despre negocieri. Are nevoie de un Guvern. Acum. PSD și-a asumat public responsabilitatea. Am propus o soluție clară: un guvern minoritar condus de Sorin Grindeanu și suntem pregătiți să intrăm imediat la muncă. Fără liste interminabile de condiții. Fără rotative reinventate. Fără acorduri despre viitoare acorduri.”, a transmis Budăi.
Acesta i-a bătut obrazul liderului PNL, Ilie Bolojan (demis recent din funcția de premier prin moțiune de cenzură cu 281 de voturi): „Am auzit declarațiile domnului Ilie Bolojan potrivit cărora PNL este dispus să susțină un guvern minoritar în jurul PSD. Credem că, în politică, cuvântul dat trebuie să valoreze mai mult decât un comunicat de presă.”
Budăi a criticat aspru blocajul actual. „În loc de soluții, apar noi condiții. În loc să construim un Guvern, unii par preocupați să construiască alibiuri și să demonstreze că funcțiile sunt mai importante decât responsabilitatea.”
Avertismentul său vizează direct economia țării. „Între timp, România pierde timp. Iar timpul înseamnă bani, investiții, reforme și încredere. Guvernul interimar are atribuții limitate. Economia nu poate fi pusă pe pauză până când toate orgoliile politice își găsesc confortul.”
Deputatul a lansat și o provocare directă partenerilor de discuții: „PSD este la masă. Cu soluții. Cu responsabilitate. Cu disponibilitate pentru dialog. Întrebarea este simplă: cine își asumă guvernarea și cine își asumă doar încă o conferință de presă despre responsabilitate?”
„România nu mai are nevoie de spectacol politic. Are nevoie de decizii. Responsabilitatea începe în momentul în care încetează pretextele, altfel, unii se vor transforma în campioni ai negocierilor fără sfârșit. Istoria nu îi va ține minte pe cei care au negociat la nesfârșit. Îi va ține minte pe cei care și-au asumat răspunderea atunci când România avea nevoie de un Guvern.”, a încheiat Budăi.
Războiul orgoliilor și criza constituțională
Până la urmă, pozițiile liderilor par ireconciliabile. Președintele USR, Dominic Fritz, a respins ferm un cabinet monocolor de stânga: „Să lași PSD să guverneze singur acum ar fi o imensă greșeală”. USR vrea un guvern PNL-USR-UDMR acum, urmat de unul PSD anul viitor.
Reacția lui Sorin Grindeanu a fost acidă, acesta acuzând „exhibiționismul moral al unora” și subliniind că „unele partide nu au vrut nicio clipă să lase din brațe funcțiile și privilegiile”. În tot acest haos, liderul UDMR, Kelemen Hunor, a cerut pragmatism: „Nu putem să închidem țara”.
Să nu uităm cum s-a ajuns aici. După demiterea lui Bolojan, președintele Nicușor Dan a eșuat de două ori în numirea unui premier. Eugen Tomac și-a depus mandatul, iar Adrian Veștea a picat luni în Parlament, strângând doar 189 de voturi. Asta după ce liderul AUR, George Simion, a cerut o declarație prezidențială că partidul său nu e extremist, declarație refuzată ferm de șeful statului.
Iar timpul expiră. Mandatul guvernului interimar nu ar trebui să depășească 45 de zile conform instrucțiunilor constituționale, un termen care a expirat deja, ceea ce înseamnă că unii miniștri nu mai au dreptul legal de a-și exercita funcțiile.
