Pesimismul legat de războiul din Ucraina crește în rândul românilor, 44,5% dintre aceștia considerând acum că Rusia va câștiga conflictul, o cifră aproape dublă față de acum doi ani. În paralel, susținerea pentru reintroducerea serviciului militar obligatoriu a ajuns la 67,1%, în timp ce majoritatea covârșitoare, 73,1%, crede că țara se îndreaptă într-o direcție greșită, conform Adevărul.
Acestea sunt câteva dintre concluziile cercetării sociologice „4 ani de război în Ucraina. Impactul profund asupra opiniei publice din România”, realizată de INSCOP Research la solicitarea New Strategy Center. Potrivit datelor publicate de Adevărul, sondajul, desfășurat în perioada 28 ianuarie – 6 februarie 2026, relevă o societate marcată de oboseala războiului, dar și o dorință consistentă pentru întărirea capacității de apărare a țării.
Pesimism în creștere: Cine va câștiga războiul?
Numărul românilor care cred că Rusia va câștiga războiul a crescut la 44,5%, de la 26,1% în mai 2022. Simultan, încrederea într-o victorie a Ucrainei s-a prăbușit, ajungând la 23,4%, față de 50,3% în urmă cu doi ani. Votanții AUR și tinerii sub 30 de ani sunt cei mai convinși de victoria Rusiei, în timp ce susținătorii PNL și USR, femeile și persoanele cu educație superioară mizează în continuare pe Ucraina.
Această neîncredere se reflectă și în direcția generală a țării. Doar 22,2% dintre respondenți sunt de părere că lucrurile se îndreaptă într-o direcție bună, în timp ce 73,1% cred contrariul. Optimismul este mai prezent la votanții PNL și USR și la tinerii din mediul urban, pe când pesimismul domină în rândul votanților PSD și AUR și al persoanelor de peste 60 de ani din mediul rural.
Angajamentele NATO și încrederea în aliați
În cazul unui atac asupra unui stat membru NATO, doar 40,9% dintre români mai consideră că România ar trebui să-și îndeplinească obligațiile și să ajute militar aliatul, o scădere de peste 10 procente față de februarie 2022 (51,1%). Alți 27,4% ar prefera trimiterea de ajutoare medicale și hrană, iar 19,6% ar dori ca România să rămână neutră.
Cu toate acestea, încrederea în Alianță rămâne ridicată. Întrebați cine ar apăra România în cazul unui atac al Rusiei, 66,6% au indicat NATO. Încrederea în aliați individuali este mai scăzută: 47,7% au menționat Franța, 46,6% SUA și 44,6% Germania. Votanții AUR și persoanele cu educație primară au cea mai mică încredere că NATO ar apăra România.
Posibilitatea retragerii trupelor americane din Europa, un subiect de care au auzit 73,1% dintre respondenți, este văzută ca o amenințare. Aproape jumătate (47,9%) cred că acest lucru ar afecta semnificativ siguranța României.
Apărarea națională, o prioritate tot mai mare
Majoritatea românilor (74,4%) sunt de acord ca țara să-și crească bugetul pentru apărare, pentru a face față amenințărilor. Votanții PSD, PNL și USR susțin cel mai mult această măsură, în timp ce electoratul AUR se opune într-o proporție mai mare.
Opiniile sunt împărțite în privința achizițiilor de armament. 48,6% sunt de acord cu afirmația „Achizițiile de armament avansat din SUA și Europa ajută la întărirea Armatei României”, în timp ce 40,2% cred că „Achizițiile de armament avansat din SUA și Europa ajută doar la creșterea profiturilor producătorilor de armament”.
În ciuda acestor măsuri, percepția despre gradul de pregătire al țării este foarte scăzută. Peste jumătate dintre români (51,4%) cred că România este pregătită în foarte mică măsură sau deloc să facă față unui atac al Rusiei. Doar 13,5% (3,6% în foarte mare măsură și 9,9% în destul de mare măsură) au o părere pozitivă.
Armata obligatorie, susținută de peste două treimi din populație
Una dintre cele mai clare tendințe este susținerea pentru reintroducerea serviciului militar obligatoriu. 67,1% dintre participanții la sondaj sunt de acord cu această măsură, o creștere față de 58,4% în mai 2015. Opoziția a scăzut la 30,5%. Ideea este populară mai ales în rândul votanților AUR și al persoanelor de peste 60 de ani.
O altă propunere controversată, organizarea de exerciții de tras cu arma în licee, împarte societatea aproape perfect în două: 48,1% sunt de acord, în timp ce 48,8% sunt împotrivă. Bărbații și votanții AUR susțin ideea, în timp ce femeile și votanții USR se opun.
Sondajul a fost realizat prin interviuri telefonice (CATI) pe un eșantion de 1100 de persoane, reprezentativ pentru populația adultă a României. Eroarea maximă admisă a datelor este de ±3%, la un grad de încredere de 95%.
