Premierul britanic Keir Starmer analizează posibilitatea trimiterii de trupe britanice în Groenlanda. Decizia vine în contextul în care președintele american Donald Trump continuă să amenințe cu preluarea cu forța a teritoriului danez, potrivit Independent. Totodată, această mișcare survine la doar câteva zile după ce Starmer s-a angajat să trimită soldați în Ucraina ca parte a unei coaliții pentru garantarea păcii.
Planurile militare pentru Groenlanda
Publicația The Telegraph a raportat că șefii militari britanici elaborează planuri pentru o posibilă misiune NATO în Groenlanda. Aceasta ar putea implica desfășurarea de soldați, nave de război și avioane britanice pe insulă. Ministrul transporturilor Heidi Alexander a minimalizat însă aceste raportări, explicând că discuțiile despre securizarea Nordului Înalt împotriva Rusiei și Chinei fac parte din „activitatea obișnuită” a NATO, nu din răspunsul la amenințarea militară americană.
„Raportul citește posibil ceva mai mult în discuțiile obișnuite dintre aliații NATO decât există în realitate”, a declarat Alexander pentru BBC. Ea a precizat că Marea Britanie este de acord cu președintele Trump că Cercul Arctic „devine o parte din ce în ce mai contestată a lumii cu ambițiile lui Putin și ale Chinei”.
Reacțiile politice și avertismentele despre NATO
Liderul conservator Kemi Badenoch a criticat dur aceste discuții. A avertizat că există pericolul prăbușirii alianței NATO și susține că Groenlanda este o „problemă secundară”. „Chiar acum, ceea ce mă îngrijorează cu adevărat este dacă va mai exista NATO. Trebuie să păstrăm America de partea noastră”, a declarat Badenoch pentru Laura Kuenssberg de la BBC.
Pe de altă parte, fostul ambasador britanic în SUA, lordul Peter Mandelson, a insistat că nu crede că Trump va trimite trupe americane pentru a prelua controlul asupra Groenlandei. El îi acuză pe criticii președintelui american că „vor să se agite” în loc să înfrunte realitatea. Totuși, Mandelson a fost critic și față de primul ministru pentru că nu a produs creșterea promisă a cheltuielilor pentru apărare.
Amenințările lui Trump și poziția strategică a Groenlandei
Președintele Trump a spus că vrea să obțină controlul asupra Groenlandei. Teritoriul are o locație strategică și resurse naturale importante. El a afirmat: „dacă nu o facem pe calea ușoară, o vom face pe calea grea”. Trump nu a exclus posibilitatea folosirii forței militare pentru a prelua teritoriul semi-autonom danez.
Lordul Mandelson a argumentat că Trump „nu va ateriza în Groenlanda, nu va lua Groenlanda cu forța. Nu este un prost. Ce se va întâmpla este că va fi multă discuție, multă consultare, multă negociere și la sfârșitul zilei, cu toții va trebui să ne trezim la realitatea că Arctica trebuie securizată împotriva Chinei și Rusiei”.
Angajamentele militare britanice și limitările capacității
Surse de la Downing Street au confirmat că primul ministru împărtășește opinia președintelui Trump. Mai exact, că agresiunea crescândă a Rusiei în Nordul Înalt trebuie descurajată și securitatea euro-atlantică întărită. Marea Britanie ia amenințările din partea Rusiei și Chinei în regiune „extrem de serios” și lucrează cu aliații NATO pentru a consolida descurajarea și apărarea arctică.
Anul trecut, comandourile britanice au participat la Exercițiul Joint Viking din Norvegia. A fost unul dintre cele mai mari exerciții NATO din Nordul Înalt la temperaturi sub zero, alături de 7.000 de soldați aliați. Anul acesta, 1.500 de Royal Marines se vor desfășura pentru Exercițiul Cold Response în Norvegia, Finlanda și Suedia.
Avertismentele despre capacitatea militară limitată
În ultima săptămână, foști oficiali militari de rang înalt au avertizat că Marea Britanie este suprasolicitată. Aceasta chiar și cu angajamentul lui Starmer față de Ucraina. Într-un raport pentru Policy Exchange, mareșalul aviației în retragere Edward Stringer a avertizat că creșterea cheltuielilor de apărare în Marea Britanie este „consumată de descoperirea de cont a Ministerului Apărării”. Amprenta militară a țării se micșorează într-un moment critic.
Raportul său, intitulat „Decalajele dintre declarații și fapte în apărare”, notează cifre îngrijorătoare. Armata britanică are acum doar 14 obuziere în total. Royal Navy nu a putut trimite mai mult de un submarin de atac la mare de ceva timp. RAF a trebuit să trimită piloți de la unitățile de antrenament la mare pentru a garanta certificarea Forței F35 pe portavion.
Nevoia de trupe în Ucraina și realitățile numerice
Sir Richard Shirreff, care a servit ca comandant adjunct suprem aliat al NATO în Europa între 2011 și 2014, a explicat că forțele aliate ar avea nevoie de cel puțin 50.000 de soldați în Ucraina pentru a descuraja un atac din partea Rusiei. Între timp, armata britanică are în prezent mai puțin de 75.000 de personal.
Un alt raport Policy Exchange de la începutul săptămânii, realizat de mareșalul aviației în retragere lordul Stirrup, a subliniat cum Marea Britanie a devenit prea dependentă de posedarea armelor nucleare pentru descurajare. El a avertizat că acest lucru nu îl sperie pe Vladimir Putin. Mandelson a criticat lipsa planurilor financiare concrete pentru creșterea cheltuielilor de apărare: „Îmi pare rău, dar banii trebuie să urmeze. Cred că principiul este acceptat, cred că finanțarea este îmbrățișată, dar nu am văzut planurile financiare”.
