România ar putea atrage 11 miliarde de lei la bugetul de stat prin listarea pe bursă a unor pachete de acțiuni la companii strategice precum CEC Bank, Hidroelectrica și Romgaz. Numai că planul, esențial pentru îndeplinirea jaloanelor din PNRR, se lovește de opoziția fermă a PSD, care amenință cu o lege pentru interzicerea privatizărilor, confundând voit cele două concepte.
Miza de 11 miliarde și blocajul politic
Guvernul are pe masă un plan de a vinde pachete minoritare de acțiuni la giganți energetici și la cea mai mare bancă de stat. Însă social-democrații, conduși de Sorin Grindeanu, au anunțat că vor iniția o lege pentru a interzice privatizările companiilor profitabile, o mișcare ce ar putea primi sprijin de la AUR, POT și SOS. Problema e că una e listarea, alta e privatizarea. În cazul listărilor, statul vinde pachete mici (5-20%), păstrând controlul majoritar, în timp ce privatizarea presupune vânzarea a cel puțin 51% din acțiuni.
Dar blocarea acestor operațiuni pune în pericol îndeplinirea jaloanelor din PNRR. România trebuie să bifeze toate aceste obiective până la 31 august pentru a încasa cele 10 miliarde de euro alocate în acest an.
de la aproape 22.000 de români prin Fidelis" loading="lazy" referrerpolicy="no-referrer" style="width:140px;height:100%;object-fit:cover;display:block;margin:0;padding:0;border:0;border-radius:0">
miliarde de leiPierderea banilor europeni ar adânci și mai mult deficitul bugetar.
Ce companii sunt pe lista Guvernului
Vicepremierul Oana Gheorghiu a confirmat că Executivul analizează mai multe listări, deși o decizie finală nu a fost luată. Un document guvernamental arată care sunt principalele ținte. Pe lista ofertelor noi se află CEC Bank, evaluată la 5,4 miliarde de lei, unde statul deține 100%. Alte nume vehiculate sunt Aeroporturi București (evaluată la 5,5 miliarde lei, dar blocată de un proces), Administrația Porturilor Constanța (1,45 miliarde lei) sau Salrom (616 milioane lei), a cărei listare e condiționată de auditul rezervelor și blocată de dezastrul de la salina Praid.
Cele mai mari sume ar veni însă din oferte secundare la companii deja prezente pe bursă:
- Hidroelectrica: Considerată „prioritate maximă”, listarea unui pachet de 10% ar putea aduce la buget 6,7 miliarde de lei. Statul ar rămâne cu 70% din acțiuni.
- Romgaz: Vânzarea unui pachet de 5-7% ar putea genera între 2,2 și 3,1 miliarde de lei, operațiune vizată pentru trimestrul al treilea al acestui an.
Și Nuclearelectrica, Transelectrica sau Transgaz sunt pe listă, dar listările sunt fie amânate din cauza investițiilor masive (cazul Nuclearelectrica), fie spațiul de manevră este foarte mic, deoarece statul deține puțin peste pragul de control de 51%.
Analist: „Banii sunt absolut esențiali”
Nevoia de bani la buget este stringentă, iar listările sunt o soluție evidentă. Analistul financiar Adrian Negrescu consideră că sumele sunt vitale pentru reducerea deficitului. „Statul ar avea nevoie între două și 5 miliarde de euro pe an din privatizări, vânzări de active și listări la bursă. Și asta cel puțin 4-5 ani de-acum încolo. Banii sunt absolut esențiali în tentativa de a reduce deficitul bugetar sub nivelul de 3% din PIB până în 2030-2032”, a explicat acesta.
Mai mult, avantajele sunt duble. „Pe de-o parte, faci rost de bani pentru a-ți acoperi deficitul și, pe de alta, asiguri companiilor o traiectorie economică predictibilă în care prezența la bursă va duce la atragerea de capital investițional, va elimina sinecurile și contractele cu dedicație și va genera un plus de interes pentru piața de capital românească”, arată expertul.
Iar în fața sloganului „nu ne vindem țara”, Negrescu are un răspuns tranșant. „Ideea iliesciană de a nu ne vinde țara este cel puțin desuetă. Oare de ce poți cumpăra de pe piețele internaționale tot felul de acțiuni de la bănci, furnizori de energie și chiar fabrici de armament deținute de statele lumii și pe cele românești să nu poți să le cumperi? Cei care susțin această teorie ori au lipsit de la ora de economie, ori au un interes ascuns. Putem asocia, bineînțeles, acest interes cu sinecurile și contractele cu dedicație încheiate de aceste companii de stat cu băieții deștepți cu pedigree politic”.
Glăvan: „Șobolanii sunt și de stânga, și de dreapta”
Profesorul de economie Bogdan Glăvan este însă sceptic că aceste listări vor avea loc, în ciuda presiunii PNRR. El critică strategia Guvernului de a se ascunde în spatele unor noi studii. „Când te ascunzi după PNRR și documente e ca și cum ai zice că nu vrei să faci. Este o eroare de strategie. La fel este și chestiunea de principiu: trebuia făcut clar de anul trecut, când s-a făcut coaliția de guvernare”, spune Glăvan.
Momentul a fost ratat, crede el. „Dar România a făcut un program în care 80% au fost creșteri de taxe. Momentul potrivit era atunci: bursele creșteau, românii aleseseră pro-vest, PSD-ul era la minime și după o înfrângere”.
Glăvan atrage atenția și asupra managementului defectuos al acestor companii, o problemă care nu dispare odată cu listarea. Referindu-se la declarațiile premierului Ilie Bolojan despre „șobolanii” din companiile de stat, Glăvan afirmă: „Șobolanii au fost și în februarie, și în 2025, și de stânga, și de dreapta. Soluția e să le iei resursele, să le iei mâncarea, ca să nu mai aibă ce să șobolănească”.
Ironia supremă, subliniază profesorul, este că statul își recunoaște propria neputință chiar în documentele oficiale. „În mod ironic, în documente se precizează că există risc politic, adică tu ești statul și tu recunoști că ești risc politic. Noi suntem ca pe stadion: peluza reformistă are o lozincă, peluza naționalistă are alta. Dar peluzele nu joacă. Pe teren nu e niciun progres”.
