Bucureștenii se uită adesea la traficul de pe marile bulevarde când se plâng de aerul irespirabil. Un nou raport arată însă că o parte semnificativă a problemei vine de la sute, chiar mii de kilometri distanță: din deșertul Sahara sau de la termocentralele pe cărbune din Balcani. Fenomenul prafului saharian, deși natural, este unul dintre factorii externi care degradează periodic aerul pe care îl respirăm, aducând cu el particule fine, minerale și microorganisme. Acest articol compilează datele existente pentru a explica de unde vin norii de praf, ce alți poluanți neașteptați ajung în România și care sunt, de fapt, toate sursele care contribuie la calitatea slabă a aerului din Capitală.
Inamicul invizibil din Sahara și Asia Centrală
Praful saharian nu este un eveniment izolat, ci un fenomen recurent care afectează calitatea aerului în București și în întreaga țară. Particule fine de praf sunt ridicate de vânturile puternice din deșerturile Africii de Nord și, mai rar, din cele din Asia Centrală, și transportate pe distanțe foarte lungi. Odată ajunse deasupra României, aceste mase de aer încărcate cu praf duc la o creștere vizibilă a concentrațiilor de particule în suspensie, în special PM10 și PM2.5.
Problema este că aceste particule nu sunt doar simple fire de nisip. Raportul „Starea Mediului București 2025”, realizat de Platforma pentru Mediu București, subliniază că praful transportat conține un amestec de minerale, microorganisme și alți poluanți adunați pe parcurs. Când aceste particule ajung la nivelul solului, ele pot agrava simptomele persoanelor cu afecțiuni respiratorii, precum astmul, sau pot provoca iritații oculare și ale căilor nazale pentru populația generală. Deși fenomenul este natural, impactul său asupra sănătății este direct și se adaugă la poluarea deja existentă din surse locale.
Vecinii care poluează: termocentralele din Balcani
Dacă praful saharian este un factor natural, poluarea transfrontalieră industrială este o problemă creată de om, cu efecte la fel de serioase. Același raport, citat de Buletin de București, identifică o sursă majoră de poluare în termocentralele pe cărbune din fosta Iugoslavie. Unități precum Nikola Tesla din Serbia sau Ugljevik din Bosnia și Herțegovina emit poluanți mult peste normele legale admise în Uniunea Europeană. Vântul poartă aceste emisii direct peste graniță, afectând calitatea aerului în România și, implicit, în Capitală.
Acest cocktail de noxe nu se oprește la Balcani. Curenții de aer aduc poluare și din nord, de la termocentralele pe cărbune din Polonia, care influențează aerul din nordul și nord-vestul țării. Dinspre est, o altă sursă de poluare o reprezintă incendiile de vegetație recurente și conflictul armat din regiunea Donbas, Ucraina. Fumul și particulele generate de aceste evenimente sunt transportate de vânt și contribuie la fondul general de poluare care ajunge și deasupra Bucureștiului. Astfel, Capitala se regăsește la intersecția mai multor curenți de aer poluat, veniți din direcții diferite.
De la Bărăgan la mall-urile din cartier
Pe lângă amenințările externe, România se confruntă și cu surse de poluare regionale și locale care agravează situația. Regiunea Bărăgan, de exemplu, este predispusă la furtuni de praf în perioadele secetoase. Agricultura intensivă a degradat solul, lăsându-l vulnerabil la eroziune eoliană. Când vântul bate cu putere, ridică nori de praf de pe câmpuri, un fenomen similar, la scară redusă, cu cel saharian.
La nivelul întregii țări, incendiile de vegetație din jumătatea sudică, frecvente mai ales vara, eliberează cantități mari de fum și particule care sunt purtate de vânt spre orașe. Acestea se adaugă surselor urbane clasice, precum traficul rutier și arderile ilegale de deșeuri din jurul Capitalei.
Raportul „Starea Mediului București 2025” merge și mai în detaliu, indicând surse de poluare urbană mai puțin discutate. De exemplu, marile spitale generează trafic intens și contribuie la poluarea aerului cu agenți patogeni. Spațiile comerciale mari, precum hypermarketurile și mall-urile, devin adevărate epicentre ale aglomerației rutiere. Chiar și restaurantele și barurile, amplasate la parterul blocurilor, contribuie la degradarea calității aerului la nivel local. Toate aceste surse, de la cele globale precum praful saharian la cele hiperlocale, creează un cumul de poluare care face din București un oraș cu o calitate a aerului constant problematică, conform datelor oficiale privind calitatea aerului.
Surse:
