O afirmație publică a lui Donald Trump a stârnit controverse majore. Fostul președinte a susținut, în timpul unei cine republicane de strângere de fonduri, că Antony Blinken, actualul secretar de stat al lui Joe Biden, i-ar fi aprobat atacurile militare asupra Iranului. Numai că replica lui Blinken a venit imediat și a fost una categorică.
Acuzațiile lui Trump
În fața susținătorilor săi, Donald Trump nu a ezitat să-l invoce pe Blinken, sugerând o susținere neașteptată din partea administrației rivale. „Am auzit astăzi că Blinken a făcut o declarație că ar fi trebuit să o fac. Mulțumesc mult, Blinken, apreciez”, a spus Trump miercuri seară. El a continuat pe același ton: „Dar a ieșit cu declarația că ar fi trebuit să o facă, au făcut o greșeală.”
Replica rapidă a secretarului de stat
Antony Blinken nu a lăsat loc de interpretări. Joi, acesta a reacționat pe platforma X, dezmințind complet afirmațiile fostului președinte. Blinken a scris că Trump „m-a citat ca susținând atacul său asupra Iranului și exprimând regretul că nu am făcut-o în timpul Administrației Biden. Doar că nu am făcut-o.”
Dar cum vine asta? Pentru a clarifica situația, secretarul de stat a distribuit un clip video mai vechi, sugerând că Trump s-ar putea referi la acele comentarii, scoase însă din context. Înregistrarea provine de la un eveniment al Institutului de Politică de la Harvard Kennedy School și face referire la anii în care Blinken a fost adjunct al secretarului de stat în administrația Obama, între 2015 și 2017.
Adevăratul context al declarațiilor
În clipul respectiv, Blinken explica abordarea administrației Obama față de programul nuclear iranian. „Când a venit administrația Obama, am analizat foarte atent această problemă. Și am decis că cea mai bună modalitate de a o aborda a fost prin acordul diplomatic pe care l-am realizat în cele din urmă”, spunea Blinken, referindu-se la Acordul Nuclear cu Iranul din 2015. E drept că din acest acord Trump a retras SUA în 2018 (motivul invocat fiind că „acordul a permis Iranului să continue îmbogățirea uraniului și, în timp, să ajungă în pragul unei erupții nucleare”).
Iar Blinken a detaliat și opțiunile luate în calcul la acel moment. „fireste, am analizat și alte modalități de a face acest lucru, inclusiv, dacă era necesar, luarea de măsuri militare, dar am ajuns la concluzia la acel moment că, dacă ai fi luat măsuri militare, pericolul era că, în primă instanță, Iranul ar putea răspunde la asta în moduri pe care ar fi trebuit să le controlăm.” A adăugat și o perspectivă pe termen lung: „Dar și că, în cele din urmă, am fi putut câștiga ceva timp, dar probabil că și-ar fi reconstruit ceea ce avea, l-ar fi pus mai adânc în subteran, în locuri unde nu am fi putut ajunge.”
Bilanțul conflictului: peste 10.000 de ținte lovite
Dincolo de schimburile de replici, situația de pe teren rămâne dramatică. Loviturile militare lansate de SUA și Israel luna trecută au provocat moartea a peste 1.900 de persoane în Iran și a aproape 1.100 în Liban, unde activează gruparea militantă Hezbollah, susținută de Teheran.
Și forțele americane au suferit pierderi, cu 13 membri ai serviciului decedați.
Într-o actualizare de miercuri, amiralul Brad Cooper, șeful Comandamentului Central al SUA, a declarat că forțele americane au lovit peste 10.000 de ținte militare în Iran. „Am distrus acum 92% dintre cele mai mari nave ale Marinei iraniene”, a precizat Cooper într-un videoclip postat pe rețelele sociale. Mai mult, „ratele de lansare a dronelor și rachetelor din Iran au scăzut cu peste 90%.”
În ciuda acestor cifre și a unor zvonuri privind un posibil acord de pace, sfârșitul războiului nu pare să fie aproape.
