Președintele SUA, Donald Trump, a distribuit către Israel și alți aliați un proiect de acord de pace privind conflictul cu Iranul. Washingtonul și Teheranul încearcă astfel să împiedice noi încălcări ale armistițiului care ar putea compromite negocierile aflate într-un moment critic.
Ce prevede documentul trimis de la Washington
Potrivit informațiilor apărute în presa internațională, proiectul prevede redeschiderea strâmtorii Hormuz pentru transportul comercial și ridicarea blocadei americane asupra porturilor iraniene. Și poate cel mai important detaliu financiar este deblocarea unor active iraniene înghețate în valoare de aproximativ 12 miliarde de dolari.
Ce înseamnă asta concret pentru bugetul familiei din România? Până la urmă, orice decizie luată la Washington sau Teheran se vede direct pe panourile benzinăriilor de la noi. Pe fondul acestor tensiuni globale, prețul petrolului a crescut deja joi cu aproximativ 2%, deși a rămas sub pragul de 100 de dolari pe baril. Iar o escaladare ar scumpi automat carburanții la pompă pentru șoferii români.
Așa cum semnalează Adevarul într-o analiză recentă, transportul comercial prin strâmtoarea Hormuz ar urma să revină la nivelurile de dinaintea conflictului în termen de 30 de zile. Negocierile privind programul nuclear iranian ar continua timp de până la 60 de zile. Discuțiile vizează stocurile de uraniu puternic îmbogățit, suspendarea temporară a unor activități de îmbogățire și supravegherea programului de către Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA). Iranul ar trebui să renunțe oficial la utilizarea armelor nucleare.
Vicepreședintele american, JD Vance, a confirmat că părțile sunt aproape de o înțelegere, deși mai există divergențe.
„Este greu de spus exact când sau dacă președintele va semna memorandumului de înțelegere. Încă negociem câteva formulări”, a declarat oficialul american.
Tensiuni militare si amenintari pentru Oman
Situația din teren rămâne însă extrem de volatilă. Joi, Teheranul a lansat un atac asupra unei baze militare americane din Kuweit. Asta după ce Washingtonul lovise anterior o operațiune iraniană cu drone în apropierea strâmtorii Hormuz.
Dar negocierile diplomatice merg mai departe prin intermediari precum Pakistan și Qatar. Ministrul pakistanez de Externe, Mohammad Ishaq Dar, urmează să ajungă vineri la Washington pentru discuții cu secretarul de stat american, Marco Rubio.
Între timp, Iranul încearcă separat să negocieze cu Oman un acord privind introducerea unor taxe pentru servicii de navigație în zonă. Reacția SUA a fost imediată. Donald Trump a amenințat miercuri că va distruge Omanul dacă acesta va accepta un acord cu Teheranul care să includă taxe de tranzit. Administrația americană a impus deja sancțiuni asupra noii Autorități Iraniene pentru Strâmtoarea Golfului Persic, iar secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, a avertizat la rândul său că Omanul ar putea deveni ținta unor sancțiuni dure.
Marina Corpului Gardienilor Revoluției Islamice a permis trecerea prin strâmtoare a 26 de nave comerciale și petroliere în ultimele 24 de ore. Patru nave care încercau să traverseze zona cu transponderele oprite (sistemele de localizare obligatorii) au fost interceptate miercuri seară. Două au fost obligate să se întoarcă, iar alte două au fost blocate.
Reactia liderului suprem si criza interna
Actuala variantă a acordului este considerată dificil de acceptat pentru Israel. Documentul nu obligă imediat Iranul la angajamente nucleare ferme și condiționează armistițiul permanent inclusiv de situația din Liban. China, în schimb, insistă ca orice acord să fie ratificat de Consiliul de Securitate al ONU. La Moscova, adjunctul ministrului iranian de Externe, Ali Bagheri, cere ca activele financiare înghețate să fie transferate fără condiții suplimentare.
Pe plan intern, liderul suprem iranian, Mojtaba Khamenei, le-a cerut oficialilor să evite diviziunile politice și să rezolve problemele economice.
„Statele Unite și Israelul încearcă să aducă țara în genunchi. Planul orb al inamicului este să provoace divizare și distrugere pentru a compensa eșecurile militare”, a declarat acesta.
Organizația Amnesty International a anunțat că autoritățile iraniene au arestat peste 6.000 de persoane de la începutul ofensivei lansate de SUA și Israel pe 28 februarie. Printre cei reținuți se află protestatari, jurnaliști, avocați, activiști pentru drepturile omului și membri ai minorităților etnice și religioase.
