Comisia Europeană pregătește un plan prin care va folosi banii încasați din taxele de carbon plătite de industrie pentru a subvenționa fermierii loviți de scumpirea uriașă a îngrășămintelor. Măsura vine pe fondul prețurilor mari la energie și al blocajelor din comerțul global care au pus agricultura europeană într-o situație critică.
Impactul asupra preturilor si reactia industriei
Îngrășămintele pe bază de azot sunt produse folosind gaze naturale, iar această resursă reprezintă până la 80% din costurile de producție. Producția europeană a intrat sub o presiune masivă după invazia Rusiei în Ucraina și din cauza perturbărilor continue din Orientul Mijlociu. Iar presiunea pe piață s-a accentuat odată cu închiderea strâmtorii Hormuz, pe unde trece aproximativ 30% din comerțul global cu îngrășăminte.
Ce înseamnă asta concret pentru bugetul familiei? Când gazul și îngrășămintele se scumpesc la nivel european, fermierul român plătește factura direct la furnizor, iar noi vedem rezultatul câteva luni mai târziu, prin prețuri mult mai mari la raft pentru pâine, legume și fructe în piețe și supermarketuri.
Bruxelles-ul vrea să rezolve problema prin reciclarea veniturilor din piața de carbon a blocului comunitar (ETS) direct în agricultură. Și totuși, măsura riscă să provoace o reacție dură din partea industriilor mari consumatoare de energie, care sunt obligate să plătească pentru emisiile de carbon legate de producția lor.
Practic, agricultura devine beneficiarul direct al banilor scoși din industrie.
Să fim serioși, sectorul agricol a fost până acum scutit de la plata acestor certificate de emisii, dar acum urmează să profite de pe urma lor. Propunerea, care ar putea suferi modificări înainte ca Executivul european să o prezinte oficial pe 19 mai, arată clar că oficialii europeni au înțeles importanța strategică a securității alimentare.
Tarifele pentru Rusia si noile evaluari
Fermierii din UE protestaseră deja împotriva creșterii prețurilor la îngrășăminte, o problemă legată direct de tarifele de 50% impuse de UE pentru îngrășămintele din Belarus și Rusia (măsură introdusă în iunie 2025). Înainte ca aceste tarife să fie aplicate integral, Polonia, Franța, Germania, Spania și Italia erau printre cei mai mari importatori de îngrășăminte rusești. Datele furnizate de Eurostat arată că, în ciuda războiului din Ucraina, Rusia a reprezentat aproximativ 30% din importurile de îngrășăminte ale UE între 2024 și 2025.
Așa cum arată un draft de document consultat de Euronews, Comisia a anunțat recent planuri de a încetini eliminarea treptată a certificatelor de carbon gratuite pentru sectorul îngrășămintelor și pentru alte industrii. Decizia ar urma să genereze venituri suplimentare estimate la 4 miliarde de euro pentru piața de carbon a blocului.
„Opțiunile vor fi evaluate pentru o traiectorie mai lentă de eliminare treptată a certificatelor gratuite pentru sectorul îngrășămintelor, condiționată de creșterea producției de îngrășăminte pe bază biologică (organice), circulare sau cu emisii reduse de carbon”, se arată în draftul documentului.
Mai mult, executivul UE ia în calcul utilizarea taxei pe carbon la frontieră, Mecanismul de Ajustare la Frontieră în Funcție de Carbon (CBAM), pentru a proteja producătorii europeni de importurile mai ieftine cu emisii ridicate.
„Comisia va efectua o evaluare aprofundată a transferului costurilor legate de CBAM și ETS în prețurile îngrășămintelor plătite de fermieri și va îmbunătăți baza de dovezi privind evoluția prețurilor la nivel de fermă în sens mai larg”, precizează documentul citat. Până la urmă, încă din luna ianuarie, Franța și Italia au cerut Comisiei să excepteze tarifele de carbon la îngrășămintele importate de la taxa pe carbon la frontieră a blocului, care a intrat în vigoare la 1 ianuarie.
Rute noi de aprovizionare si presiunea ecologistilor
Pentru a reduce dependențele, proiectul propune crearea unor „coridoare verzi de amoniac” cu țări din Africa și Orientul Mijlociu. si Comisia intenționează să introducă o monitorizare mai strictă a pieței, posibile stocuri strategice, Contracte pentru Diferență (CfDs) pentru carbon și mandate de reglementare menite să creeze „piețe lider” pentru îngrășămintele verzi.
Dar organizațiile de mediu nu sunt deloc mulțumite. Într-o scrisoare deschisă trimisă către șase comisari europeni, o coaliție de ONG-uri a cerut liderilor UE să folosească viitoarea strategie pentru a pune capăt dependenței de combustibili fosili în sistemul alimentar.
„Planul de Acțiune al UE pentru Îngrășăminte trebuie să fie punctul de cotitură în care încetăm să mai încercăm să «reparăm» un model stricat, dependent de combustibili fosili, și începem în schimb să extindem soluțiile agroecologice care există deja pentru a oferi o reziliență reală și suveranitate alimentară”, a declarat Lisa Tostado, reprezentantă a Center for International Environmental Law.
Potrivit Center for International Environmental Law, European Environment Bureau și IFOAM Organics Europe, impactul actualelor îngrășăminte include poluarea apei, eutrofizarea, declinul calității apei și al biodiversității, degradarea solului, emisiile de gaze cu efect de seră, epuizarea stratului de ozon și poluarea aerului.
