Sari la conținut

UE vrea sa inghete activele Rusiei pentru finantarea Ucrainei

Uniunea Europeană își propune să finalizeze vineri, 12 decembrie 2025, un acord care va permite înghețarea pe termen nelimitat a activelor Băncii Centrale a Rusiei aflate în Europa. Această măsură ar elimina necesitatea votului unanim la fiecare șase luni și ar facilita un împrumut de reparații pentru Ucraina, în valoare de până la 210 miliarde de euro.

Lectură: 4 min
UE vrea sa inghete activele Rusiei pentru finantarea Ucrainei

Comisia Europeană urmează să prezinte o propunere oficială în acest sens, având ca scop încheierea acordului înainte de sfârșitul săptămânii, conform unor surse citate de Reuters și Bloomberg.

Cum funcționează planul de înghețare pe termen lung

Planul se bazează pe Articolul 122 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, care permite guvernelor UE să adopte prin majoritate calificată măsuri necesare în situații economice dificile. Conform propunerii, ambasadorii țărilor membre vor conveni vineri asupra inițierii unei proceduri scrise pentru aprobarea utilizării acestui articol. Un astfel de acord ar elimina riscul major ca țări precum Ungaria sau Slovacia, care au relații mai apropiate cu Rusia, să blocheze prelungirea înghețării activelor.

Deși înghețarea activelor va fi revizuită anual, fondurile vor rămâne imobilizate până când nu va mai exista o amenințare imediată la adresa intereselor economice ale Uniunii, conform diplomaților europeni.

Valoarea activelor și distribuția geografică

În prezent, aproximativ 210 miliarde de euro din activele suverane rusești sunt înghețate în Europa, ca urmare a invaziei Rusiei în Ucraina din februarie 2022. Majoritatea acestor fonduri, respectiv 185 miliarde de euro, sunt păstrate în Belgia, prin intermediul casei de compensare Euroclear cu sediul la Bruxelles. Restul activelor sunt distribuite în alte state membre ale Uniunii Europene, incluzând aproximativ 25 miliarde de euro în conturi bancare private din Franța, Germania, Suedia și Cipru.

Aceste active constituie baza pentru planul Uniunii Europene de a oferi Ucrainei un împrumut de reparații, esențial pentru continuarea finanțării în anii 2026 și 2027, astfel încât țara să poată continua să se apere împotriva invaziei rusești.

Împotrivirea Belgiei și riscurile juridice

Belgia, având în vedere că găzduiește majoritatea activelor, a exprimat scepticism față de schema împrumutului de reparații. Principala îngrijorare a autorităților belgiene este că, în cazul în care sancțiunile sunt ridicate, ar putea fi obligată să returneze banii Rusiei, în timp ce fondurile ar fi deja împrumutate Ucrainei.

Guillaume Eliet, director de risc la Euroclear, a declarat că există preocupări clare în legătură cu această propunere. Belgia se teme de posibile acțiuni legale din partea Rusiei pentru recuperarea fondurilor. Rusia ar putea solicita compensații în instanțele belgiene sau în baza tratatelor bilaterale de investiții, suma cerută depășind valoarea activelor înghețate.

Prim-ministrul belgian Bart De Wever a criticat propunerea, considerând-o imprudentă. El a comparat situația cu furtul bunurilor dintr-o ambasadă.

Poziția Ungariei și contextul politic

Ungaria a fost un obstacol constant în procesul de acordare a ajutoarelor Ucrainei. Prim-ministrul Viktor Orban s-a opus constant asistenței suplimentare pentru Kiev, susținând că este mai bine să se caute soluții diplomatice cu Rusia, decât să se aloce fonduri pentru război. Utilizarea Articolului 122 ar permite Uniunii Europene să adopte decizii prin majoritate calificată, eliminând capacitatea Ungariei de a bloca deciziile legate de activele rusești.

Cancelarul german Friedrich Merz a făcut recent vizite la Bruxelles pentru discuții cu liderii europeni, inclusiv cu De Wever și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Merz a subliniat că problema este una europeană, neputând fi transferată altor entități externe.

Summitul UE și următorii pași

Liderii Uniunii Europene vor discuta despre împrumutul de reparații la summitul din 18-19 decembrie, unde se așteaptă să ia decizii privind finanțarea Ucrainei în următorii doi ani. Ucraina are nevoie de aproximativ 135 miliarde de euro până în 2027 pentru a susține atât operațiunile militare, cât și funcțiile guvernamentale.

Ursula von der Leyen a declarat că Bruxelles-ul va acoperi două treimi din nevoile de finanțare ale Ucrainei în această perioadă, transmițând un mesaj de susținere pe termen lung.

Propunerea Comisiei include garanții menite să asigure împărțirea riscurilor între parteneri, iar Germania a semnalat deja că va oferi garanții, estimând contribuția sa la 51 miliarde de euro.

Reacția Rusiei și implicațiile internaționale

Moscova a condamnat planul de împrumut de reparații, caracterizându-l drept furt. Ministrul de externe rus, Serghei Lavrov, a afirmat că Rusia va riposta împotriva oricărei exproprieri a activelor sale și a anunțat că a pregătit deja un răspuns.

Christine Lagarde, președinta Băncii Centrale Europene, a avertizat că confiscarea activelor altor țări ar putea afecta încrederea în moneda euro. BCE a declarat că nu va încălca regulile Uniunii Europene pentru a garanta un împrumut către Ucraina bazat pe activele rusești înghețate.

De asemenea, G7 a convenit deja anul trecut asupra unui împrumut semnificativ pentru Ucraina, care urma să fie rambursat din veniturile generate de activele înghețate. Această situație evidențiază complexitatea relațiilor internaționale și provocările cu care se confruntă Uniunea Europeană în contextul conflictului din Ucraina.

Distribuie

Corina Popescu este o jurnalistă experimentată în domeniul afacerilor, cu peste un deceniu de expertiză la News24.ro. Este recunoscută pentru analizele sale clare privind piața bursieră și deciziile Băncii Naționale, oferind publicului larg o perspectatură esențială asupra economiei românești. Toate articolele →

Citește și

Parteneri Articole recomandate din rețeaua noastră