Un partid anti-ucrainean prinde putere în România

La câteva zile de la începerea războiului dintre Israel și Hamas, o postare pe rețelele de socializare a devenit virală în România, susținând că guvernul de la București a finanțat evacuarea a 3.000 de ucraineni din Israel, fără a face nimic pentru românii prinși în conflict.

Nimic din toate acestea nu era adevărat.

Postarea a fost scrisă de George Simion, președintele Alianței pentru Unirea Românilor (AUR), de extremă dreapta, care a apărut ca principala forță de opoziție din țară. Ascensiunea sa a stârnit îngrijorare în capitalele europene cu privire la riscul ca România să devină o altă țară din UE și NATO reticentă în a sprijini Kievul în războiul său defensiv împotriva agresiunii rusești.

AUR, care se traduce prin „aur” în limba română, a capitalizat pe sentimentul antiucrainean în fierbere, promovând dezinformarea și minciunile pentru a-și dubla sprijinul în rândul alegătorilor de la alegerile din 2019 la aproximativ 20% – imediat după social-democrații aflați la guvernare.

Simion însuși se află pe locul trei în preferințele alegătorilor pentru alegerile prezidențiale, cu aproximativ 18%, după secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, și premierul Marcel Ciolacu.

„Pentru un stat care să fie alături de români: AUR”, a scris Simion pe Facebook, arătând că partidul său este deja în campanie electorală înaintea alegerilor parlamentare, prezidențiale și europene de anul viitor. Între timp, el l-a confruntat pe Ciolacu și cu privire la presupusul eșec al guvernului în ceea ce privește extragerea românilor din Orientul Mijlociu.

Autoritățile române au contestat afirmațiile lui Simion, adăugând că doar câteva sute de ucraineni au fost extrași și că ei, și nu Bucureștiul, au plătit pentru transportul lor.

Prestația lui Simion face parte dintr-o tendință tot mai mare a partidelor de extremă dreapta perturbatoare care alimentează frica și xenofobia în Europa și pun la îndoială sprijinul continuu al țărilor lor pentru Kiev în apărarea sa împotriva agresiunii rusești.

Cândva un partid marginal iredentist care a denigrat minoritatea etnică maghiară și a colportat teorii anti-vaccin în timpul pandemiei Covid-19, AUR a schimbat viteza și s-a concentrat asupra Ucrainei, declarând că războiul „nu este al nostru” și îndemnând guvernul să înceteze să mai ajute Kievul și să-și regândească relațiile cu Washingtonul și Bruxelles-ul.

La fel ca și partidul Confederația din Polonia, care a atacat guvernul de la Varșovia pentru că a permis importurile ieftine de cereale ucrainene, AUR se opune tranzitului prin România a produselor agricole din Ucraina. De asemenea, partidul se opune continuării livrărilor de armament către Kiev de către București și găzduirii piloților ucraineni care se antrenează pe avioanele de luptă F-16.

Eșecurile marii coaliții de guvernare din România, care este formată din cele mai mari partide mainstream – social-democrații de centru-stânga și Partidul Național Liberal de centru-dreapta – au favorizat un climat politic de nemulțumire în care AUR a prosperat.

„Marea coaliție, la fel ca mai devreme în Germania sau Austria, a dus la creșterea extremismului”, a declarat Costin Ciobanu, cercetător la Universitatea din Londra. „Coaliția a apărut ca un cartel politic … în timp ce valul iliberal global a ajuns în România”.

Un prim indicator al sprijinului real al alegătorilor pentru AUR va veni la alegerile europene din iunie. Dacă partidul de extremă-dreapta va ieși învingător, acest lucru ar „răsturna calculele și pentru celelalte alegeri”, a declarat Ciobanu, partidele mainstream urmând probabil să se coordoneze mai strâns în cadrul voturilor parlamentare și prezidențiale care vor urma.

Ascensiunea AUR reflectă ascensiunea partidului Alternativa pentru Germania, care a ieșit recent din bastionul său din estul Germaniei și a obținut rezultate bune în alegerile regionale. Extrema dreaptă românească se aseamănă cu partidele aflate la putere în Ungaria și Italia și cu marile partide de opoziție din Spania și Franța.

La fel ca și colegii săi europeni de extremă dreapta, Simion, în vârstă de 37 de ani, susține că țara sa este „exploatată” de Occident și că orice voce disidentă este „automat catalogată drept putinistă”.

Claudiu Târziu, un membru important al AUR, insistă că partidul său nu este pro-Rusia.

„Românii au avut de suferit atât de pe urma ucrainenilor, cât și de pe urma rușilor și, de fapt, nu prea ne plac nici unul dintre ei”, a declarat el pentru Financial Times.

Recent, lui Simion i s-a interzis intrarea în Ucraina și Moldova, deși Târziu a negat un raport al unui ziar ucrainean care citează surse de informații și care susține că Simion ar avea legături cu Moscova. Simion, a spus Târziu, era persona non grata la Chișinău și Kiev din cauza irredentismului său privind unirea tuturor vorbitorilor de limbă română într-o „Românie Mare”.

Când președintele ucrainean Volodymyr Zelenskyy a vizitat Bucureștiul luna trecută, Simion a susținut că acesta nu avea „curaj” pentru că a anulat un discurs pe care urma să îl țină în parlament. Fostul membru AUR Diana Șoșoacă, în prezent senator independent, promisese că va întrerupe discursul lui Zelenskyy, numindu-l „nazist” – o replică folosită de Kremlin.

Zelenskyy a declarat că nu a pregătit un discurs și a promis că se va adresa Parlamentului României în cadrul unei vizite viitoare.

Pe măsură ce își aliniază opiniile cu liderul ungar Viktor Orbán – cel mai apropiat aliat pe care Putin îl are în cadrul UE și NATO – AUR a renunțat și la unele dintre punctele sale de discuție antimaghiare. În schimb, politicienii săi îl laudă pe premierul ungar ca fiind un model de urmat în ceea ce privește problemele anti-LGBTQ și în ceea ce privește rezistența la „diktaturile” Bruxelles-ului.

„Avem aceleași opinii ca Viktor Orbán, [Italian premier] Giorgia Meloni, [Spain’s hard-right Vox leader] Santiago Abascal sau alți lideri conservatori despre familie, suveranitate, credință și tradiții și libertate”, a spus Târziu.

În ciuda finanțării de miliarde de euro din partea UE pentru țară, el a susținut că românii sunt „jefuiți de UE” și forțați să adopte o „ideologie” care „pune în pericol stilul de viață tradițional al românilor” – o temă recurentă pentru partidele nativiste din Europa.

Partidul etnic maghiar din România, UMDR, a făcut apel la o dezbatere politică cordon sanitar în jurul AUR, care ar angaja alte partide să refuze să intre la guvernare cu partidul, așa cum partidele de centru din Franța au refuzat alianțele cu Rassemblement National de extremă dreapta.

„Acest partid s-a născut din ura antimaghiară și continuă să se hrănească din ea”, a declarat purtătorul de cuvânt al UMDR, Botond Csoma. „AUR repetă [illiberal] elemente doar pentru a trage un văl peste extremismul și șovinismul său”.

Votanții AUR spun că sunt atrași de noutatea sa. La sediul partidului din București, situat între un spital veterinar, o patiserie și o secție de poliție, Cezar, în vârstă de 30 de ani, a declarat că preferă AUR pentru că „reprezintă o schimbare”.

„Sunt aceiași oameni acolo sus [in government] care învârt banii de 30 de ani. Cel puțin AUR este ceva nou.”

Reportaj suplimentar de Roman Olearchyk la Kiev