Dezincriminată încă din 2014, dar niciodată reglementată, prostituția rămâne în România o afacere de 150 de milioane de lei pe an, conform datelor INS din 2025. O analiză sociologică realizată de doctorandul în management Adrian Șoaită scoate la iveală un ecosistem digital incredibil de organizat, un fel de TripAdvisor al escortelor, care funcționează la vedere, fără nicio opreliște.
Un ecosistem digital surprinzător de organizat
Adrian Șoaită a urmărit cum sunt promovate serviciile de escortă pe site-uri de anunțuri, cum sunt evaluate pe forumuri și, mai apoi, cum sunt transformate în clasamente și scoruri de platforme specializate. Nu prostituția în sine l-a interesat, ci mecanismul din spate. „Punctul de plecare a fost o constatare simplă: există un ecosistem digital extrem de organizat, complet vizibil oricui are o conexiune la internet, care funcționează la lumina zilei fără niciun mecanism formal de reglementare sau supraveghere. Nu prostituția ca fenomen m-a interesat în primul rând, ci arhitectura digitală prin care ea este organizată, distribuită și evaluată. Un sistem atât de structurat, cu platforme de anunțuri, forumuri de recenzii și agregatori care calculează medii și topuri, reprezintă un obiect sociologic legitim, indiferent de judecățile morale pe care le poate genera conținutul lui”, a explicat Șoaită.
Metodologia a fost simplă, dar riguroasă. Cercetătorul a analizat mii de recenzii publice, fără a contacta pe nimeni direct. „Am pornit de la datele publice disponibile pe trei tipuri de platforme: site-uri de anunțuri, forumuri de recenzii și agregatori care combină informațiile din primele două. Am tratat fiecare recenzie ca pe o unitate de analiză și am codat-o pe patru dimensiuni: dacă experiența a fost pozitivă sau negativă în general, dacă pozele din anunț corespundeau realității, dacă serviciile promise au fost livrate fără modificări și dacă au existat semnale de risc (prezența unor terțe persoane, presiune, situații de șantaj). Am aplicat și un filtru temporal, pentru că această piață este extrem de volatilă: o recenzie de acum doi ani poate fi complet irelevantă astăzi. Toate datele au fost publice, indexate, fără infiltrare și fără contactarea directă a niciunei persoane.”
Cum funcționează piața, pas cu pas
V-ați fi gândit vreodată la un asemenea nivel de organizare? Se pare că utilizatorii au dezvoltat un comportament de consum sofisticat, similar cu cel din orice alt domeniu. „Traseul de decizie este documentat chiar de utilizatorii forumurilor: selecția inițială se face pe baza fotografiilor din anunțuri, urmată obligatoriu de verificarea recenziilor pe forumuri. Factorii determinanți sunt, în ordine: autenticitatea pozelor față de realitate, volumul de recenzii recente, absența semnalelor de risc și zona geografică.”
Iar prețul, surprinzător, pare a fi un factor secundar. Reputația construită prin recenzii contează mai mult. „Cel mai surprinzător nu a fost volumul pieței, ci gradul ei de organizare. Agregatorii care extrag automat recenziile cu volum suficient calculează medii pe mai multe axe și publică topuri periodice cu note până la sutimi. Acesta este un nivel de sofisticare al infrastructurii informaționale pe care nu îl întâlnești în multe sectoare economice legale”, subliniază Șoaită. Mai mult, analiza a relevat că 75-80% dintre numerele de telefon de pe forumuri se regăseau și pe site-urile de anunțuri, ceea ce arată că sistemul este perfect integrat.
absența statului nu a creat haos, ci autoorganizare. „Piața a generat propriile mecanisme de transparență, verificare a calității și semnalare a riscurilor, funcții pe care, în mod normal, le îndeplinesc instituțiile statului sau cadrele legale”, spune cercetătorul. Numai că un ecosistem organizat nu înseamnă și unul sigur sau echitabil.
Vocea femeilor, complet absentă
Dincolo de cifre și recenzii, lucrurile stau complet diferit. Sistemul este construit exclusiv clientului, ignorând total condițiile de muncă ale femeilor. „Sistemul de recenzii analizat este structural orb la condițiile de muncă ale femeilor. Nu pentru că utilizatorii ar ascunde intenționat aceste informații, ci pentru că arhitectura platformei nu are loc pentru ele. Recenziile înregistrează experiența clientului, nu experiența femeii”, punctează Adrian Șoaită.
Absența vocii lor este, de fapt, cea mai puternică dovadă a raportului de putere. Iar ritmul de muncă este, pe bune, infernal. S-au observat cazuri cu 10-17 clienți pe zi. „Indică o piață care funcționează la parametri de presiune fizică extremă, incompatibili cu orice definiție rezonabilă a muncii normale și sustenabile. Un volum de 10-17 clienți pe zi nu este un indicator al cererii ridicate în sens neutru; este un indicator al lipsei capacității de a refuza, al controlului extern asupra timpului și corpului sau al disperării economice atât de acute încât orice alternativă pare mai costisitoare.”
Dar clienții par să nu vadă asta. „Recenziile relevă un comportament de consum care tratează serviciile sexuale cu același instrumentalism cu care se evaluează orice produs: raport calitate-preț, conformitatea cu specificațiile, eficiența tranzacției. Persoana dispare în spatele serviciului.”
„Autoritățile știu. Este o decizie politică”
Cum vine asta ca statul să nu intervină într-o piață atât de vizibilă? Șoaită descrie situația ca pe o „incoerență structurală”. Prostituția e dezincriminată, dar proxenetismul e ilegal, iar organizarea ei nu are cadru legal. Această zonă gri lasă femeile fără nicio protecție sanitară, juridică sau socială.
O piață atât de vizibilă nu poate fi ignorată din lipsă de informații.
„Autoritățile știu. Alegerea de a nu interveni sau de a interveni selectiv și ineficient este o decizie politică, nu o limitare de capacitate. Această decizie lasă femeile din piață fără niciun mecanism de protecție și fără niciun stimulent să raporteze violența sau exploatarea.” E drept că există o propunere legislativă (BP3/2026) în Parlament, dar aceasta a primit deja un aviz negativ în comisie.
Bucureștiul, un magnet pentru turismul sexual
Capitala a devenit un punct fierbinte pe harta turismului sexual, iar motivele sunt clare. „Bucureștiul oferă o combinație de factori care îl fac atractiv pentru turismul sexual: prețuri vizibil mai mici față de Europa de Vest, o piață digitală organizată și ușor de navigat din orice țară și o aplicare a legii suficient de slabă pentru ca riscul perceput să fie minim”, explică Șoaită.
Anumite zone, precum Piața Alba Iulia – Rond – Burebista – Decebal din sectorul 3, au devenit adevărate hub-uri. Motivul ține de structura urbană: „blocuri de apartamente cu acces anonim, proximitate față de artere principale, densitate rezidențială care permite o rotație rapidă fără a atrage atenția”. La toți acești factori se adaugă și un stoc mare de apartamente disponibile pentru închiriere pe termen scurt, care rezolvă problema infrastructurii fizice.
