Prețurile la mâncare au urcat deja cu 7,86% în ianuarie 2026 față de aceeași lună a anului trecut, iar românii simt asta la fiecare vizită în supermarket. Acum, Guvernul se pregătește să ridice și ultima barieră în calea scumpirilor: de la 1 aprilie, ordonanța care plafonează adaosul comercial pentru 17 alimente de bază dispare. Măsura, gândită ca un scut social, se încheie într-unul dintre cele mai proaste momente posibile, cu o inflație alimentară deja ridicată și un conflict în Orientul Mijlociu care scumpește transporturile la nivel global.
Ce se întâmplă, concret, de la 1 aprilie
Mecanismul este simplu. Ordonanța care limita adaosul comercial pentru o listă de produse esențiale, precum pâinea, laptele, ouăle sau carnea, expiră pe 31 martie 2026. După această dată, procesatorii și retailerii vor fi liberi să stabilească prețurile la raft fără constrângerile impuse de stat. Plafonarea a fost o măsură temporară, menită să protejeze puterea de cumpărare, dar prelungirea ei nu mai este luată în calcul de coaliția de guvernare.
Simplu spus, prețurile nu vor mai fi ținute artificial jos. Fiecare verigă din lanțul alimentar, de la producător la magazin, își va putea adăuga marja comercială considerată corectă pentru acoperirea costurilor și realizarea unui profit. Problema? Costurile au crescut deja exponențial. De la energie și combustibil, la transport și forță de muncă, toate s-au scumpit, iar aceste majorări se vor reflecta direct în prețul final plătit de consumator.
Un context global exploziv
Decizia de a renunța la plafonare nu vine într-un vid economic. Dimpotrivă, este amplificată de un context internațional extrem de tensionat. Războiul dintre SUA-Israel și Iran, izbucnit pe 28 februarie, a aruncat în aer costurile logistice. Un șef al unui gigant din domeniul transportului maritim a avertizat deja că majorarea costurilor va fi transferată integral către consumatori. Mărfurile, inclusiv materiile prime pentru industria alimentară, ajung mai greu și mai scump în Europa.
Acest risc este confirmat și la cel mai înalt nivel în România. Economistul Cosmin Marinescu, consilier la Banca Națională a României, a subliniat recent că „tensiunile din Orientul Mijlociu pot crește inflația”. Avertismentul său este clar: presiunile externe se vor adăuga celor interne, creând o furtună perfectă pentru prețurile la alimente. Fără plasa de siguranță a plafonării, impactul asupra bugetului familiilor ar putea fi sever, mai ales în condițiile în care, conform celor mai recente date statistice, inflația alimentară este deja la un nivel ridicat.
Ce spune Guvernul
Confruntat cu acest val de scumpiri, Executivul condus de Ilie Bolojan promite soluții pe termen lung. Premierul a declarat că dorește investiții mai mari în industria alimentară autohtonă și a promis sprijin pentru producătorii români. Ideea este de a reduce dependența de importuri și de a scurta lanțurile de aprovizionare, făcând sistemul mai rezistent la șocurile externe. Aceste proiecte, deși necesare, nu oferă însă o soluție pentru criza imediată care va începe la 1 aprilie.
O altă pârghie discutată este cea a accizelor la combustibili. O eventuală reducere a acestora ar putea ieftini transportul și, implicit, ar mai tăia din presiunea pe prețul final al alimentelor. Totuși, Ionuț Dumitru, consilier onorific al premierului, a ridicat semne de întrebare cu privire la sustenabilitatea unei astfel de măsuri. Bugetul pentru 2026 este deja tensionat, iar statul s-ar putea să nu își permită să renunțe la aceste venituri.
Cât de mult vor crește prețurile
Aceasta este întrebarea de pe buzele tuturor. Fără o analiză de impact publicată de Guvern, estimările sunt dificil de făcut. Cert este că prețurile vor crește. Magnitudinea va depinde de strategia fiecărui retailer în parte, de competiția din piață și de evoluția costurilor de producție și logistică. Unele magazine ar putea absorbi o parte din șoc pentru a-și păstra clienții, în timp ce altele ar putea transfera integral costurile suplimentare.
Deși lista exactă a celor 17 produse vizate de ordonanța care expiră nu a fost recent comunicată oficial, ea a inclus în trecut produse esențiale, care formează baza coșului zilnic pentru majoritatea românilor: pâine, făină, mălai, ulei, lapte, brânză, iaurt, ouă, carne de pui și de porc, legume și fructe proaspete. Orice majorare a prețului acestora va fi resimțită imediat, în special de către persoanele cu venituri mici și medii. Pentru ele, liberalizarea prețurilor de la 1 aprilie nu este o simplă decizie economică, ci o provocare directă la adresa nivelului de trai.
