42 de parlamentari AUR, SOS și POT cer abrogarea legilor anti-legionari

Justificarea inițiatorilor: „valori și interese naționale”

În expunerea de motive, cei 42 de semnatari susțin că „în ultimele decenii” în România, din cauza unor „curente legislative și administrative excesiv de restrictive, spațiul libertății de exprimare, al libertății de conștiință și al libertății de asociere a fost adesea supus unor interpretări care au generat teamă, autocenzură și incertitudine juridică”.

Argumentul lor principal se leagă de protejarea identității naționale. Mai exact, aceștia consideră că „într-un stat democratic matur, cetățeanul nu trebuie să fie pus în situația de a se teme că exprimarea atașamentului față de valorile, istoria, cultura și interesele naționale poate deveni obiectul unor interpretări arbitrare”.

Și, invocând transformările geopolitice actuale, parlamentarii spun că „statele europene își reafirmă tot mai ferm dreptul legitim de a-și proteja identitatea, valorile și interesele naționale”, asa ca, ei cer garanții juridice clare.

„În acest context, este esențial ca statul român să ofere cetățenilor săi garanții juridice clare că exercitarea drepturilor fundamentale, libertatea de conștiință, libertatea de exprimare, libertatea de asociere și libertatea de informare, poate fi realizată fără teamă de interpretări arbitrare, atunci când aceste drepturi sunt exercitate în scopul promovării intereselor legitime ale României”.

Echilibru sau o portiță pentru extremism?

Inițiatorii de la AUR, SOS și POT, partide de dreapta radicală, vorbesc despre necesitatea unui „echilibru” între mai mulți factori. ei menționează: „combaterea extremismului și a discursului de ură, protecția demnității umane și a demnității identitare, garantarea libertăților fundamentale și protejarea intereselor naționale legitime ale statului român și ale cetățeanului român”.

Dar cum vine asta, să ceri abrogarea legilor anti-extremism în numele combaterii extremismului?

Parlamentarii se apără și spun că nu-i chiar așa. „Prezenta inițiativă legislativă nu urmărește slăbirea mecanismelor de combatere a extremismului, a rasismului sau a discursului de ură. Acestea rămân obiective esențiale ale statului român”, se arată în document. Numai că adaugă o nuanță importantă: „Însă combaterea extremismului nu trebuie confundată cu limitarea exprimării legitime a opiniilor privind interesul național, istoria națională, identitatea culturală sau opțiunile politice suveraniste în sens democratic”.

Care sunt cele cinci obiective declarate?

Proiectul de lege își propune, conform documentației depuse, să atingă cinci obiective principale.

Hai să vedem care sunt acestea:

• „interesul necesar al naționalismului românesc, în sensul constituțional, prevăzut de art. 1 din Constituție, de a îndepărta obstacolele din calea apărării identității naționale;”
• „afirmarea caracterului legitim al exprimării opiniilor privind interesul național, în limitele Constituției;”
• „prevenirea interpretărilor excesiv restrictive ale libertăților fundamentale.”
• „creșterea previzibilității normelor juridice aplicabile domeniului libertății de exprimare și asociere;”
• „instituirea unor mecanisme de control constituțional și parlamentar asupra legislației care afectează aceste libertăți”.

Ce legi sunt vizate de abrogare

Concret, propunerea legislativă vizează abrogarea a cinci acte normative care interzic organizațiile și simbolurile cu caracter fascist, rasist sau xenofob, precum și promovarea cultului persoanelor vinovate de crime contra păcii și omenirii. Una dintre legile vizate este cunoscuta „Lege Vexler” (legea 157/2018), care a fost promulgată de președintele Nicușor Dan după ce acesta a contestat-o inițial la Curtea Constituțională a României (CCR) și a retrimis-o în Parlament pentru reexaminare.

Lista completă a legilor pe care parlamentarii AUR, SOS și POT vor să le elimine este următoarea:

• LEGEA nr. 107 din 27 aprilie 2006 – pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 31/2002.
• ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 31 din 13 martie 2002 – privind interzicerea organizaţiilor şi simbolurilor cu caracter fascist, rasist sau xenofob.
• LEGEA nr. 217 din 23 iulie 2015 – pentru modificarea şi completarea OUG nr. 31/2002.
• LEGEA nr. 157 din 2 iulie 2018 – privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea antisemitismului.
• LEGEA nr. 241 din 23 decembrie 2025 – pentru modificarea și completarea OUG nr. 31/2002.